Drogurile

DROGURILE

Datele statistice legate de toxicomanii romani ridica, dincolo de latura medicala, un zid de intrebari fara raspuns. Spre exemplu, un studiu realizat de Asociatia 'Adolescentul' pe un lot de 50 de subiecti toxicomani nu ofera acest raspuns, insa aduce in atentie citeva amanunte. Astfel, toti cei 50 de pacienti - 9 fiind femei - marturisesc ca, mai mult decit orice, le place sa se drogheze. 40 - din cei 50 intervievati - provin din familii cu situatie materiala foarte buna si, cu toate acestea, cei mai multi dintre ei nu au decit opt clase (84 la suta). Aflam, de asemenea, ca o treime traiesc in concubinaj, o treime sint celibatari si ca numai 10 dintre ei au reusit sa isi intemeieze legal o familie. Doar 20 % sint dependenti de marijuana, alcool, medicamente sau solventi, in 'topul' preferintelor lor aflindu-se heroina (80 la suta). Peste jumatate au inceput sa se drogheze din curiozitate - 56 % -, ceilalti, fie influentati de anturaj, de partener, fie de suparare, sau inspirindu-se din filme TV. Studiul releva ca o mare parte dintre tinerii dependenti au bani de droguri de la parinti, 'pentru ca nu mai suportau sa ne vada chinuindu-ne si indurind durerile atunci cind nu ne luam doza'. Restul, imprumuta bani de la prieteni, vind obiecte din casa sau fura. 84 % dintre toxicomani se drogheaza de 1-3 ani, 12 % de 4 ani, restul de peste 5 ani. Cei 50 de tineri inclusi in studiu sint - sau au fost - pacienti ai centrului de dezintoxicare, s-au internat de bunavoie, sperind sa scape astfel de viciu, insa putini se afla aici pentru prima oara, marea majoritate aflindu-se la a doua, a treia sau chiar a patra internare. Una din intrebarile la care au fost solicitati sa raspunda cei 50 de subiecti a fost si 'Ce planuri de viitor au': 11 au raspuns ca ar vrea sa se angajeze, dar stiu ca nu vor gasi usor un loc de munca, 19 doresc sa munceasca, dar starea sanatatii nu le permite, pe 7 nu ii intereseaza ce vor face in viitor, iar 4 viseaza sa plece din tara. Majoritatea celor dependenti de heroina au doar 17-18 ani.

Numarul consu­ma­torilor de droguri a crescut in ultimul an cu zece la suta, conform datelor prezentate de Agentia Nationala Antidrog (ANA), la nivel national existand 35.000 de consumatori de droguri, dintre care 24.000 doar in Capitala. Cele mai mari probleme privind dependenta de droguri se inregistreaza la consumatorii de heroina, fruntasa la acest capitol fiind tot Capitala. Celelalte zone cu probleme sunt partea de sud a tarii, Banatul, Constanta si Bihor.

Tendinta de crestere mai mare o inregistreaza consumul de marijuana si cannabis, urmate de cocaina, conform datelor statistice. Un studiu prezentat la lansarea campaniei "Optiune: Acces la succes", care se adreseaza liceenilor, profesorilor si parintilor din Bucuresti, avand ca scop prevenirea riscurilor consumului de droguri arata ca aproximativ o treime din judetele Romaniei nu au probleme cu drogurile, ci doar cu alcoolul si tutunul.

In Romania, numarul internarilor persoanelor dependente de droguri creste alarmant, fenomenul drogului fiind, deja, unul de masa. Gasim dependenti de droguri in toate categoriile sociale, dar, din pacate, virsta celor internati este in continua scadere. Majoritatea pacientilor de acum au doar 17-18 ani si sint deja dependenti de heroina.

Potrivit rapoartelor Ministerului Sanatatii si organizatiei nonguvernamentale ARAS, peste 60% dintre consumatorii de droguri din Bucuresti sunt infectati cu hepatita C, al carei tratament, cel cu Interferon, le este inaccesibil macar pentru faptul ca aceste persoane nu sunt inscrise intr-o forma de asistenta medicala.

Aceleasi rapoarte mai arata ca, din totalul consumatorilor de droguri, peste 21.000 sunt persoane cu probleme sociale, ceea ce determina utilizarea in comun a seringilor. De asemenea, multi dintre ei practica prostitutia, lucru ce conduce la raspandirea cu usurinta a hepatitei C.

Un studiu al Organizatiei "Salvati Copiii" care vorbeste despre "Consumul de droguri in randul adolescentilor din Romania" arata ca marijuana reprezinta drogul cel mai des mentionat (2,5% dintre adolescenti), urmat de calmante (0,5%) si de heroina (0,4%).

Un studiu al altei organizatii, de data aceasta Asociatia Romana Anti-SIDA (ARAS) evidentiaza faptul ca 11% dintre prostituate declara ca obisnuiesc sa consume heroina injectabila, majoritatea fiind din Bucuresti.

Prevenirea consumului de droguri in randul tinerilor

La capitolul masuri de prevenire a consumului de droguri in randul adolescentilor desfasurate de catre autoritati, putem enumera brosurile care au trimise in scoli si licee de ANA (ex. "Drogurile, tu si copilul tau" - distribuita parintilor care au participat la "sedintele cu parintii" si in campaniile stradale (25.000 exemplare); brosura educativa pentru elevii din clasele IX- XII (15.000 exemplare); caiet metodologic pentru elevii de clasele II-IV (10.000 exemplare).Ce nu se stie este impactul real al acetora in randul tinerilor vizati.

Tratamentul dependentei de drog

Unitatile medicale, in care se desfasoara programe terapeutice pentru consumatorii dependenti, transmit centrelor de prevenire, evaluare si consiliere antidrog datele necesare in vederea mentinerii continuitatii programului integrat de asistenta a persoanelor consumatoare de droguri, pe baza unui raport medical.

Programul terapeutic si programul psihologic si social se desfasoara integrat, astfel incat consumatorul si consumatorul dependent sa poata beneficia de o asistenta medicala, psihologica si sociala concomitenta si continua, cu respectarea drepturilor omului si a drepturilor pacientului, potrivit legii.

Programele psihologice si sociale se elaboreaza de catre Agentia Nationala Antidrog in colaborare, dupa caz, cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Justitiei si se pot derula in centre autorizate si/sau acreditate in acest sens, cu regim deschis sau inchis, publice, private sau mixte.

Programele terapeutice se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si se desfasoara in centre stabilite in acest scop, cu regim deschis sau inchis, publice, private sau mixte.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluarii consumatorului si de derularea programelor psihologice si sociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul Agentiei Nationale Antidrog si, in functie de posibilitatile materiale, de catre persoana in cauza, de familie sau de un organism privat, in conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului administratiei si internelor, al ministrului sanatatii si al ministrului finantelor publice.

Cheltuielile ocazionate de aplicarea programului terapeutic individualizat pentru persoanele asigurate prin sistemul de asigurari sociale de sanatate sunt suportate de casele de asigurari de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru afectiunile ce decurg din consumul de droguri si prin programele de sanatate ale Ministerului Sanatatii si programele de profilaxie ale Agentiei Nationale Antidrog.

In functie de posibilitatile materiale, persoana in cauza, familia acesteia sau organisme private pot suporta partial sau integral contravaloarea serviciilor de evaluare si cheltuielile ocazionate de participarea la programe psihologice si sociale, la tarifele si in conditiile stabilite prin decizie a presedintelui Agentiei Nationale Antidrog, cu avizul ministerelor interesate.

Sumele incasate de centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog reprezinta venituri extrabugetare ale Agentiei Nationale Antidrog, cu titlu permanent, si se utilizeaza pentru finantarea programelor de prevenire a traficului si consumului ilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfarsitul anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili, prin ordin comun, masurile medicale si educative sau programele care vor fi aplicate consumatorilor de droguri in penitenciare.

Datele personale ale consumatorilor dependenti de consumul de droguri, inclusi in programul integrat de asistenta a consumatorilor si a consumatorilor dependenti de droguri, beneficiaza de confidentialitate, conform normelor in vigoare.

Evidenta centralizata a consumatorilor inclusi in circuitul terapeutic se tine de Observatorul Roman de Droguri si Toxicomanii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog, in Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri, pe baza datelor comunicate de Ministerul Sanatatii si de alte institutii care coordoneaza programe terapeutice, psihologice si sociale, precum si de centrele stabilite, publice sau private.

Ministerul Sanatatii, prin directiile desemnate, are acces la datele din evidenta prevazuta mai sus. Persoanei careia i s-au aplicat masurile prevazute la art. 27 si 28 din Legea nr. 522/2004 i se va elibera un certificat nominal sau o legitimatie in format electronic codificata, in care se vor mentiona: unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei in cauza, durata, obiectul si rezultatul tratamentului, motivul terminarii tratamentului, starea sanatatii persoanei in cauza la inceputul si terminarea tratamentului.

Toate datele referitoare la persoanele supuse programului integrat de asistenta a consumatorilor si a consumatorilor dependenti de droguri vor fi distruse dupa 10 ani de la incetarea supravegherii medicale.

In cazul persoanelor supuse de mai multe ori programelor integrate de asistenta a consumatorilor si a consumatorilor dependenti de droguri, datele vor fi distruse dupa 10 ani de la incetarea ultimei perioade de supraveghere medicala.