Surse de finantare a investitiilor

Surse de finantare a investitiilor pentru regii autonome din domeniul public:

1) Fondul de amortizare. Prin destinatia sa acest fond este destinat inlocuirii activelor imobilizate, formand principala resursa proprie de finantare a obiectivelor de investitii. Marimea acestei surse se stabileste anual, prin planul de amortizare, utilizandu-se exclusiv pentru constituirea fondurilor destinate finantarii investitiilor.

2) Beneficiul - reprezinta o resursa importanta de finantare a investitiilor, atat in cazul inlocuirii, dar mai ales pentru dezvoltarea si largirea activelor imobilizate existente si pentru obiective noi. Cuantumul beneficiului ce poate fi prelevat anual pentru finantarea investitiilor, se stabileste de consiliile de administratie in functie de valoarea totala a investitiei, volumul celorlaltor surse existente, de marimea beneficiului anual de realizat si de alte sarcini ce urmeaza a fi acoperite, in mod necesar, din beneficiu.

3) Alte surse, in aceasta categorie intra sumele obtinute din lichidarea activelor imobilizate, din vanzari de active, precum si din valorificarea unor materiale ce rezulta din pregatirea terenului pentru constructii, din saparea fundatiilor, din lichidarea constructiilor provizorii de pe santier.

4) Mobilizarea resurselor interne. Spre deosebire de resursele anterioare care se depun in cont la banca, mobilizarea resurselor interne pentru investitii, desi reprezinta o resursa pentru finantarea investitiilor, nu se poate concretiza intr-un cont la banca. Specificul acestor resurse este de a se consuma pe masura aparitiei lor, influentand direct necesarul de finantat.

Mobilizarea resurselor interne nu este sinonima cu economii de resurse, dupa cum imobilizarea nu inseamna risipa sau actiuni gospodaresti. Mobilizarea si imobilizarea apar numai cu caracter temporar, pe parcursul executarii investitiei, pe trimestre sau pe ani, urmand ca pana la incheierea lucrarilor, ele sa se compenseze.

Mobilizarea si imobilizarea resurselor interne pentru investitii apar ca diferenta intre valoarea investitiilor realizate la un moment dat si fondurile consumate pana la aceeasi data; daca valoarea investitiilor (sume buget) este mai mica decat suma cheltuielilor, efectuate, diferenta se consemneaza ca imobilizari. Acestea se pot concretiza in stocuri de materiale, utilaje ele., aprovizionate, dar care n-au fost inca integrate in lucrari de investitii sau in achitarea unor creditori si furnizori proveniti din perioadele anterioare. Daca valoarea investitiilor este mai mare decat cheltuielile efectuate, diferenta reprezinta mobilizari si se datoreaza consumarii stocurilor imobilizate in perioadele precedente sau achitarii unor antreprenori si furnizori neplatiti, dar in termen legal de efectuare a platii.

5) Credite bancare, in completarea surselor proprii pentru investitii, unitatile pot apela la credite bancare:

. pe termen scurt, pana la l an, pentru acoperirea decalajului trimestrial intre cheltuielile prevazute pentru investitii si sursele existente in acel trimestru;

. pe termen mijlociu sau lung, pentru completare, atunci cand resursele proprii anuale nu acopera valoarea investitiilor prevazute in anul respectiv.