 |  |
|
STUDIU DE CAZ - CUPLUL PENAL VICTIMA AGRESOR - FACTORI CONJUCTURALI - SITUATIE DECLANSATOARE - TRECERE LA ACT
In vederea sustinerii demersului teoretic am recurs, utilizand metoda studiului documentelor si analizei de caz, la o incursiune stiintifica in materie. Analiza de caz s-a desfasurat in conformitate cu urmatorul algoritm :
numarul dosarului;
scurt istoric;
datele probatorii esentiale deduse din piesele dosarului (cercetare la fata locului, declaratia martorilor, rapoarte de constatare tehnico-stiintifica . );
atitudinea si pozitia invinuitului fata de fapta rezultate din primele sale declaratii (negarea faptei, recunoasteri partiale, false recunoasteri . );
atitudinea si pozitia faptuitorului rezultate din declaratia finala (ultima declaratie obtinuta in instrumentarea cauzei);
atitudinea si pozitia faptuitorului deduse din ultimul sau cuvant depus in fata instantei.
Concluzii finale - elemente de progres in evolutia probatoriului spetei.
SPETA NR. 1
Dosarul nr. 334/2001 privind infractiunea de omor
Scurt istoric
La data de 15.05.2001, in urma sesizarii organelor de politie de numitul Balanescu Ion, in apropierea cladirii aflata in constructie, "Casa Tineretului" din Giurgiu, se gasesc abandonate intr-o punga din material plastic, membrele superioare ale unei persoane.
Cu ocazia cercetarii la fata locului s-a constatat ca este vorba de doua membre superioare detasate de trunchi, printr-un depesaj executat dupa instalarea mortii, de catre un neprofesionist. Pe piele au fost identificate urme de toporas, produse post-mortem.
Ulterior, degetele ambelor maini au fost ampretate si in urma expertizei dactiloscopice s-a stabilit ca membrele superioare apartin numitului Peiu Mihai, liberat din Penitenciar la 26.04.2001.
A doua zi, 16.05.2001, organele de politie s-au sesizat din oficiu ca pe groapa de gunoi din spatele Bisericii "Smarda" se gaseste un trunchi de corp uman, ce are amputate membrele superioare, inferioare si capul. In aceeasi zona, intr-un sac de rafie s-au gasit doua membre inferioare umane.
La data de 23.05.2001, numitul Batranu Cristache, o cunostinta a victimei, s-a oferit sa acorde ajutor anchetatorilor in schimbul sumei de 10.000.000 lei.
Astfel, urmare a indicatiilor numitului Batranu Cristache, in structura unui bloc in constructie, intr-o punga din plastic s-a gasit un cap uman.
In urma investigatiilor s-a stabilit
ca victima este Peiu Mihai, liberat de curand din Penitenciar si care,
neavan unde sa doarma a apelat
Din raportul medico-legal de autopsie a rezultat ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat lovirii repetate cu un corp dur a capului victimei, fiind descrise si multiple plagi vitale la nivelul gatului, dar si leziuni post-mortem create cu ocazia dezmembrarii cadavrului.
Dupa stabilirea cercului de suspecti, s-a dispus examinarea acestora pentru detectia comportamentului simulat (detectorul de minciuni).
2. Date probatorii deduse din piesele dosarului
In cazul Batranu Cristache, rapoartele de Constatare Tehnico-Stiintifica au aratat ca la intrebarile relevante ale cauzei, traseele diagramelor obtinute au provocat modificari semnificative ale stresului emotional la raspunsurile suspectului, ceea ce demonstreaza un comportament simulat.
Datorita raspunsurilor contradictorii pe care suspectul le-a dat organelor de politie, in perioada 24 - 28.05.2001 a fost supravegheat in permanenta.
La data de 25.05.2001 suspectul a plecat de acasa cu o punga din plastic sub brat pe care a abandonat-o. Ulterior, a fost recuperata de organele de politie, constatandu-se ca in interiorul pungii se aflau o bluza de dama, o pereche de pantaloni barbatesti si o bluza de pijama ce prezenta pete mari de sange si pe pieptul drept doua taieturi, bluza ce a fost recunoscuta de Batranu Cristache ca apartinand victimei.
In urma perchezitiilor repetate efectuate la domiciliul suspectului, au fost ridicate mai multe obiecte (cearceaf, cuvertura) pe care au fost identificate pete de sange uman, neputandu-se stabili insa, grupa sanguina. De asemenea, au fost identificate pete de sange apartinand grupei sanguine 0 si pe pantalonii suspectului.
Faptul ca Batranu Cristache este autorul omorului rezulta din coroborarea urmatoarelor probe :
grupa de sange 0 identificata atat pe bluza de pijama si pantalonii gasiti in punga abandonata de Batranu Cristache, cat si pe pantalonii acestuia;
raportul de expertiza care a concluzionat ca bucata de material textil de culoare lila cu care a fost legat sacul in care se aflau membrele inferioare ale victimei si bucata de material ridicata de la domiciliul lui Batranu Cristache fac parte dintr-un intreg.
raportul de Constatare Tehnico-Stiintifica pentru detectia comportamentului simulat arata ca Batranu Cristache nu a raspuns sincer la intrebarile relevante;
faptul ca Batranu Cristache le-a spus anchetatorilor, inainte de a fi gasit capul victimei ca acesta este "zdrobit", amanunt pe care nu-l putea cunoaste decat autorul omorului.
La fata locului s-au executat fotografii judiciare, precum si videofilmarea locului activitatilor intreprinse.
Martorii asistenti nu au avut de facut observatii cu privire la modul in care s-a efectuat cercetarea si la cele consemnate in procesul verbal.
Datele probatorii sunt sustinute si de declaratiile martorilor.
Astfel, martorul Gerebenes Ludovic declara la 16.05.2001 urmatoarele : "Stiu ca Peiu Mihai a dormit
Faptul ca Peiu Mihai
dormea ocazional
In ceea ce priveste martorii Gusa Vasile si Gusa Marian, propusi de Batranu Cristache pentru dovedirea alibiului sau, acestia au declarat ca nu cunosc nimic despre faptele de care este invinuit inculpatul Batranu Cristache.
3. Atitudinea si pozitia invinuitului fata de fapta savarsita.
Referitor la atitudinea si pozitia invinuitului fata de acuzatiile ce i se aduc, Batranu Cristache nu a recunoscut savarsirea infractiunii nici in cursul urmaririi penale, nici in cursul cercetarii judecatoresti.
Declaratiile inculpatului sunt contradictorii si uneori neverosimile ori fanteziste, in incercarea de a induce in eroare organele de urmarire penala si instanta.
In instanta, inculpatul a confirmat ca a dat o declaratie in care a spus ca stie unde se afla capul victimei, doar ca, la acea data, organele de politie si Parchetul stiau unde se afla capul lui Peiu Mihai. Batranu Cristache a precizat ca detinea aceasta informatie chiar de la organele de politie, care i-au inscenat totul.
Inculpatul a confirmat faptul ca in ziua de 25.05.2001 a abandonat o punga din plastic, dar sustine ca in punga erau resturi alimentare si nu capul victimei Peiu Mihai cum precizeaza organele de politie.
In declaratia data la 28.05.2001, Batranu Cristache afirma urmatoarele : "Nu recunosc invinuirea ce mi se aduce. Peiu Mihai a plecat de la mine in ziua de 14.05.2001 viu si nevatamat".
"Am informatia despre locul unde este aruncat capul lui Peiu Mihai din discutiile purtate . de patru tigani necunoscuti".
"Nu este adevarat ca eu l-am omorat pe Peiu Mihai si nici ca l-am taiat in bucati".
La intrebarea "Este adevarat ca in ziua de 25.05.2001 ati abandonat o punga din plastic in care se aflau o bluza de pijama, o pereche de pantaloni si o bluza de dama?" Batranu Cristache raspunde : "Nu vreau sa raspund la aceasta intrebare si-mi rezerv dreptul de a declara in fata instantei".
Inculpatul Batranu Cristache isi mentine declaratia la 29.05.2001, 14.06.2001 si 20.11.2001.
Inculpatul Batranu Cristache, avand ultimul cuvant, sustine ca nu este vinovat.
4. Concluzii finale.
Prin urmare, in baza ansamblului probator administrat, instanta a stabilit situatia de fapt, incadrarea juridica a faptei si vinovatia inculpatului, acesta fiind condamnat la 21 ani de inchisoare si 8 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 Cod penal lit. "a" si "b".
SPETA NR. 2
Dosarul nr. 127/1998 privind infractiunea de omor
Scurt istoric.
In noaptea de 02/03.02.1998, Mizdrescu Marinica, in urma diferitelor manevre avortine empirice pentru intreruperea ilegala a sarcinii, a nascut un copil de sex feminin care a inceput sa planga, sa-si miste mainile si picioarele.
La sugestia vecinei Maruntelu Georgeta, care a asistat-o, de a merge la spital, inculpata a refuzat, afirmand ca nou-nascutul va muri.
Cu toate ca nou-nascutul dadea semne evidente de viata (respira, plangea, isi misca mainile si picioarele), Mizdrescu Marinica l-a luat si l-a introdus intr-o galeata cu apa. De teama ca vecinii sa nu auda zgomotele produse, inculpata a astupat galeata cu o perna.
A doua zi, a introdus galeata cu nou-nascutul intr-un frigider nefolosit si s-a deplasat la serviciu.
In ziua de 04.02.1998 a luat legatura cu nasa sa Mitoi Petronela, careia i-a spus ca a avortat, cerandu-i acesteia permisiunea sa ingroape "produsul de conceptie" in curtea sa. Se face precizarea ca nici Mitoi Petronela si nici concubinul acesteia nu au vazut cadavrul nou-nascutului.
Datorita terenului inghetat si a solului acoperit cu zapada, Mizdrescu Marinica nu a putut sapa o groapa, motiv pentru care a aruncat in groapa unui wc dezafectat dintr-o locuinta parasita, alaturata imobilului lui Mitoi Petronela, punga din plastic in care se afla cadavrul copilului, invelit intr-un capot vechi.
2. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
Organele de politie s-au sesizat in urma denuntului facut de Mateescu Ioana, vecina lui Mizdrescu Marinica, conform caruia : "in luna februarie 1998, Mizdrescu Marinica a nascut un copil viu, pe care l-a omorat si a plecat sa-l ingroape in curtea locuintei nasei ei".
In declaratia data de martorul Mateescu Ioana se relateaza urmatoarele : "Am vazut-o personal pe Mizdrescu Marinica cand isi facea masaj pe burta, ridica tot felul de greutati . ..desi era insarcinata in luna a VI-a - aVII-a".
"Am aflat ca a nascut o fetita vie . ca a pus copilul inca viu intr-o galeata cu apa si l-a acoperit cu o perna".
" . mi-a spus ca o sa-l ia si o sa-l duca la nasa ei cu care vorbise si o sa-l ingroape in curte".
"Precizez ca in baie era o patura si niste saci plini de sange care se aflasera pe patul pe care a nascut Mizdrescu Marinica. Aceasta a aruncat sacii si patura am spalat-o eu".
Un alt martor, Maruntelu Georgeta, precizeaza ca : " . noul-nascut era o fetita . .. misca din maini si picioare si scancea . ".
" . pana sa nasca Mizdrescu Marinica mi-a spus tot timpul ca o sa omoare copilul".
" . a luat copilul si l-a pus intr-o galeata in care se afla apa . . A acoperit galeata cu o perna pentru a nu se auzi zgomotele".
" . a luat galeata si a introdus-o intr-un frigider care nu era in functiune:.
" . a luat punga cu copilul si a mers la locuinta nasei sale Mitoi Petronela sa-l ingroape".
"Mentionez ca pe toata aceasta perioada inculpata a fost pe deplin constienta si lucida".
Procesul verbal incheiat in data de
21.07.1998 arata ca : "Numita Mizdrescu Marinica ne-a condus in curtea
locuintei numitei Mitoi Petronela, indicand in partea din spate, la aproximativ
"Lateral dreapta, la
aproximativ
Mizdrescu Marinica a indicat faptul ca nou-nascutul a fost aruncat in groapa, declarand verbal ca inainte de a fi aruncat, noul-nascut a fost introdus intr-o punga din plastic si invelit intr-un halat din panza de culoare alba cu nasturi verzi.
Procedandu-se la ridicarea scandurilor au fost gasite urmatoarele :
o punga din plastic;
un halat de culoare alba cu nasturi verzi;
mai multe fragmente de oase umane ce ar putea proveni de la un nou-nascut, toate acestea fiind ambalate intr-o punga din plastic si sigilate in vederea expertizarii.
Toate activitatile desfasurate au fost fixate prin fotografii si filmare.
Atat martorii asistenti cat si persoana in cauza nu au avut de facut nici un fel de obiectiuni cu privire la modul de desfasurare a activitatii de cercetare si a celei de consemnare in procesul-verbal.
Prin raportul de expertiza din data de 07.09.1998 s-a urmarit sa se stabileasca :
daca produsele materiale puse la dispozitie reprezinta material osos;
daca materialul osos este de origine umana sau animala;
daca materialul osos apartine aceluiasi cadavru;
varsta produsului de conceptie la nastere;
daca sunt prezente semne de violenta cu caracter vital;
care este talia produsului de conceptie;
care este durata de actiune a factorilor de mediu ambiental asupra materialului cadaveric.
In acest scop s-a avut la dispozitie :
materialul osos prelevat de la locul descoperirii;
procesul-verbal de cercetare la fata locului;
plansa fotografica intocmita in cauza;
caseta video;
declaratia de invinuit data de numita Mizdrescu Marinica.
Tinand cont de afirmatiile inculpatei referitor la ultimul ciclu menstrual si la data cand a miscat copilul, s-au solicitat precizari medicului legist din care rezulta ca Mizdrescu Marinica a nascut la termen.
In urma cercetarilor medico-biocriminalistice efectuate pe fragmentele osoase, s-a concluzionat ca este vorba de un nou-nascut viabil pe care inculpata l-a ucis.
3. Atitudinea si pozitia invinuitului fata de fapta savarsita.
Cu privire la atitudinea si pozitia invinuitului referitor la acuzatiile ce I se aduc, aceasta afirma urmatoarele :
" . in luna ianuarie 1998, fiind gravida in 6 luni, prin mijloace empirice mi-am intrerupt cursul sarcinii si la data de 02.02.1998 am dat nastere unui copil viabil, pe care l-am introdus intr-o galeata in scopul de a-l ucide . ".
" . in primele luni am incercat sa-mi intrerup cursul sarcinii . ".
" . asa cum am mai procedat si in anii anteriori, am inceput sa-mi fac masaje pe abdomen . . Am repetat aceste manevre de mai multe ori, facandu-mi si bai fierbinti . Dupa calculele mele, in luna ianuarie 1998 cand am efectuat aceste manopere avortine, eram gravida in luna a VI-a - a VII-a".
" . stiu ca era fetita . auzeam si eu copilul cand scancea, plangea inabusit . misca din maini si din picioare . . Eram pe deplin constienta".
" . l-am pus intr-o galeata in care era putina apa . fiind noapte si stiind ca se aud zgomotele foarte bine . am acoperit galeata cu o perna . ".
"A doua zi am infasurat copilul intr-un capot . si l-am introdus intr-o punga de plastic . .pe gaura de la scaunul wc-ului am rasturnat in interior punga cu copilul".
Inculpata si-a mentinut declaratia, facandu-se precizarea ca se considera vinovata de infractiunea de provocare ilegala de avort, pentru care dorea sa fie pedepsita.
4. Concluzii finale.
Pe baza materialului probator, sentinta de condamnare ramasa definitiva a fost pedeapsa inchisorii la 15 ani cu aplicarea art. 71-64 Cod Penal si 10 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 Cod Penal dupa executarea pedepsei principale
SPETA NR. 3
Dosarul nr. 442/2002 privind infractiunea de omor calificat
Scurt istoric.
In noaptea de 14/15.08.2002, in jurul orei 23,00, numitul Nicolae Marinica, avand asupra sa o arma de vanatoare cu doua tevi lira suprapuse, a verificat locul unde se aflau utilajele agricole parcate, dupa care, in jurul orei 23,30, s-a indreptat spre casa. In momentul in care a ajuns in fata portii de acces in curtea locuintei, a fost deranjat de fumul produs de un foc aprins in curtea SC "GEDIS" SRL si de zgomotul unei motorete, pe care o testau numitii Petrache Dumitru si Dinita Marinica.
Astfel, Nicolae Marinica s-a deplasat catre locul de unde venea fumul si, in momentul in care a ajuns la locul respectiv a inceput sa-i injure pe cei doi, pretextand ca il deranjeaza atat fumul produs cat si zgomotul motoretei.
Din cauza galagiei produse, la locul faptei au venit si alte persoane, printre care si numitul Nenciu Gheorghe.
La scurt timp, s-a auzit un foc de arma, tras de Nicolae Marinica in plan vertical.
Dupa declansarea focului de arma, numitul Nenciu Gheorghe a apucat arma cu amandoua mainile, astfel incat, atat el cat si numitul Nicolae Marinica se aflau in posesia armei.
In cadrul discutiilor ce au avut loc, numita Draghici Manda, venita si ea la fata locului atrasa de scandal, i-a reprosat lui Nicolae Gheorghe faptul de a se "face stapan pe drum", la care acesta a indreptat arma spre ea.
Pentru a evita producerea unui lucru, Draghici Manda s-a indreptat cu bratele deschise catre Nicolae Marinica, incercand sa-l impinga, insa acesta s-a smucit de la stanga spre dreapta si aproape imediat s-a auzit foc de arma.
In urma celei de-a doua impuscaturi,
proiectilul tras a lovit pe victima Petrache Dumitru care, imediat, a fost
transportat
Cu toate ingrijirile medicale acordate, victima a decedat in ziua de 15.08.2002.
2. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
Raportul medico-legal intocmit in cauza a concluzionat ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat socului traumatic hemoragic aparut in evolutia unei plagi impuscate transfixiante abdominale cu lezarea intestinului subtire, intestinului gros si fractura cominutiva, leziuni ce au necesitat interventie imediata.
Actul medical a facut precizarea ca laziunile de violenta constatate la necropsie s-au putut produce prin impuscare.
In vederea solutionarii cauzei s-a
efectuat expertizarea armei de vanatoare marca ZASTAVA, calibrul
daca pe arma corp delict se pot preleva urme papilare si care sunt persoanele carora le apartin;
daca arma prezinta defectiuni care sa fi putut provoca descarcarea accidentala;
care a fost distanta de tragere in momentul declansarii impuscaturii;
daca era posibil ca Nicolae Marinica sa actioneze tragaciul armei in momentul celei de-a doua impuscaturi, avand in vedere caracteristicile tehnice ale armei si pozitia acestuia, asa cum a rezultat din declaratiile martorilor.
In vederea efectuarii expertizei s-au pus la dispozitie :
arma de vanatoare;
pantalonii victimei Petrache Dumitru, care poarta urmele impuscaturii;
10 cartuse.
Concluzii :
pe arma de vanatoare nu se mai pot preleva alte urme papilare in afara celor prelevate initial;
arma nu prezinta defectiuni care ar fi putut provoca descarcarea ei accidentala;
distanta de tragere a fost de 30 -
nu se poate stabili cine a apasat pe tragaci in momentul producerii celei de-a doua impuscaturi, avand in vedere caracteristicile tehnice ale armei si pozitia inculpatului si a persoanelor participante la incident.
In vederea solutionarii cauzei, au fost audiati si martorii Nenciu Gheorghe si Draghici Manda, ale caror declaratii au fost consemnate in procese verbale separate si atasate la dosar.
Astfel, din declaratia martorului Nenciu Gheorghe s-au retinut urmatoarele : " . arma era tinuta in pozitie verticala in momentul cand s-a tras primul foc. Mama si sotia numitului Nicolae Marinica au incercat sa-l tempereze . iar in acea invalmaseala s-a produs cel de-al doilea foc de arma".
" . nu am vazut ca alte persoane sa fi pus mana pe arma".
" . inculpatul nu a vrut sa traga cu arma".
"Mentionez ca inculpatul avea indreptata arma spre Draghici Manda . apoi eu l-am impins cu mainile".
In ceea ce priveste declaratia martorului Draghici Manda, au fost retinute urmatoarele : "inculpatul era foarte nervos si agitat".
"inculpatul m-a injurat . atat inainte de a ma apropia de el cat si dupa aceea".
" . avea arma indreptata spre mine si era nervos".
" . Nenciu Gheorghe l-a impins, punand mainile pe arma si atunci s-a declansat primul foc, arma fiind in pozitie verticala . nu am stiut ca arma e incarcata . ".
"La
cel de-al doilea foc de arma eu ma aflam la o distanta de circa
Cercetarile efectuate de organele de politie s-au desfasurat fara incidente deosebite.
De asemenea, s-a mai stabilit ca inculpatul s-a indreptat in mod special spre victima, fiind inarmat, ca nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice, ca se afla in deplinatatea facultatilor mentale si ca a avut reprezentarea a ceea ce face, si, nu in ultimul rand, ca arma nu a fost asigurata nici la primul foc, nici la al doilea.
3. Atitudinea si pozitia invinuitului fata de fapta savarsita.
Singurele aspecte esentiale in care au existat contradictii intre declaratiile persoanelor audiate au fost cele referitoare la momentele celor doua impuscaturi.
Astfel, pozitia inculpatului are o nota de subiectivism, acesta facand tot posibilul de a-si minimaliza vinovatia, sustinand ca a tras primul foc fiind atacat de numitul Nenciu Gheorghe, iar a doua impuscatura a fost declansata fie prin descarcarea accidentala a armei, fie prin atingerea tragaciului de catre agresor.
Inculpatul a declarat in mod constant ca nu a savarsit infractiunea de omor, ca nu este autorul celui de-al doilea foc de arma, ca a fost provocat si agresat de martorii acuzarii.
Nicolae Marinica exclude orice contributie a sa la declansarea celei de-a doua impuscaturi, in timp ce in urma expertizei efectuate s-a stabilit ca el este cel care a apasat tragaciul, declansand cartusul, indiferent daca a fost sau nu atacat de martorul Nenciu Gheorghe.
Din declaratia inculpatului Nicolae Marinica au fost retinute urmatoarele : " . nu m-am deplasat la acestia cu intentia de a-I impusca . le-am reprosat ca faceau focul si ca faceau zgomot . ".
"Nenciu Gheorghe . a apucat arma cu ambele maini".
"Cand am vazut ca ceilalti se indreapta spre mine amenintandu-ma . am tras un foc in aer pentru a-i intimida . "
" . arma s-a descarcat, dar eu nu am apasat pe tragaci".
"nu am vrut sa-l omor pe Petrache Dumitru"
4. Concluzii finale.
Tinandu-se seama de mijloacele de proba existente, si anume proces-verbal de constatare la fata locului, planse foto, raport de expertiza medico-legal, declaratiile inculpatului si declaratiile martorilor, Tribunalul Judetean Giurgiu l-a condamnat pe Nicolae Marinica la 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. "a" si "b" Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat, prevazuta de art. 174 Cod penal.
Inculpatul a atacat decizia, insa datorita imprejurarilor in care s-a comis fapta, respectiv presiunea exercitata de grupul de persoane din care facea parte si victima, constand in amenintari si injurii la adresa acestuia, la faptul ca nu are antecedente penale, ca a avut un comportament pozitiv anterior comiterii faptei, dar mai ales o atitudine pozitiva dupa savarsirea acesteia, constand in transportul victimei imediat la spital pentru a i se acorda ingrijiri medicale, fapte ce impun acordarea de circumstante atenuante, dar si faptul ca a avut un comportament violent, injurand si amenintand victima, tragand si un foc de arma pentru intimidare, aceasta a fost mentinuta.
SPETA NR. 4
Dosarul nr. 726/2001 privind infractiunile de vatamare corporala si
tentativa de omor
Scurt istoric.
In seara zilei de 19.11.2001, in jurul orelor 18 , numitii Martin Ion si Chiran Ionut, care sunt vecini cu locuintele la doua case unul de celalalt, s-au intalnit pe ulita "Tiganiei" din comuna Baneasa, judetul Giurgiu, in dreptul locuintei numitei Navala Silvia, in timp ce Martin Ion venea de la serviciu cu bicicleta, iar Chiran Ionut plecase de acasa sa cumpere un sifon.
La un moment dat, intre cei doi s-a produs o altercatie si, cu aceasta ocazie, inculpatul - parte vatamata - Martin Ion i-a aplicat o lovitura de cutit in abdomen, dupa care si Chiran Ionut i-a aplicat numitului Martin Ion o lovitura de pumn peste fata, care in cadere s-a intepat in gardul de sarma ghimpata aflat in spatele sau.
Dupa altercatie, inculpatul - parte vatamata - Chiran Ionut, si-a continuat drumul pana la sifonarie unde, simtindu-se rau, l-a rugat pe numitul Buinoschi Ioan sa-l transporte cu autoturismul pana la spital. Aici a fost internat cu diagnosticul "plaga injunghiata" pentru care a avut nevoie de 18 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, conform raportului medico-legal.
In acest timp, inculpatul - parte
vatamata - Martin Ion s-a deplasat
S-a sustinut ca plaga a fost produsa in urma caderii numitului Martin Ion in gardul de sarma ghimpata, desi in raportul medico-legal se arata ca acest lucru este exclus.
2. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
Cu privire la fapta savarsita, a fost retinuta declaratia martorului Buinoschi Ioan care a afirmat urmatoarele :
" . a venit la mine numitul Chiran Ionut si m-a rugat sa-l duc acasa deoarece avea dureri abdominale. Cand am trecut cu autoturismul prin dreptul locului unde a avut loc conflictul, acesta mi-a spus ca a avut o altercatie cu numitul Martin Ion. Nu mi-a spus ca a fost taiat cu cutitul in stomac".
" . nu prezenta urme de sange pe imbracaminte sau maini".
Martorul Mihaila Nicusor a relatat
urmatoarele : "Nu am fost de fata cand a avut loc conflictul intre parti . in
timp ce asteptam in curte
De asemenea, a fost retinuta si declaratia martorului Vasai Ionel care a afirmat urmatoarele : " . nu am observat ca numitul Chiran Ionut sa prezinte semne de oboseala sau leziuni. Ulterior, am aflat ca mai inainte de a veni la mine acesta avusese un conflict cu Martin Ion".
Procesul-verbal de cercetare la fata locului si procesul-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare, in urma caruia s-a descoperit sange pe ghidonul de la bicicleta numitului Martin Ion, pe geanta si pe cutitul descoperit in sertarul dulapului din bucataria acestuia, completeaza datele probatorii ale dosarului.
3. Atitudinea si pozitia invinuitului fata de fapta savarsita.
a).La interogatoriul luat inculpatului - parte vatamata - Martin Ion, acesta nu a recunoscut faptul ca avea un cutit asupra lui in momentul altercatiei cu numitul Chiran Ionut si nici faptul ca l-a lovit pe acesta, ci dimpotriva ca a fost lovit cu ceva greu de inculpatul - parte vatamata - Chiran Ionut, fapt infirmat de actele medicale de la dosar.
Din declaratia data de numitul Martin Ion, se retin urmatoarele : "Nu recunosc sa fi lovit in seara zilei de 19.11.2001 pe numitul Chiran Ionut. Nu am avut cutit sau alt obiect taios asupra mea".
" . mi-a aplicat un pumn in partea stanga si cu un obiect taios m-a intepat la gat, in partea dreapta. Din cauza loviturii aplicate am cazut jos, iar el a plecat in sat".
b).Inculpatul Chiran Ionut, la interogatoriul luat, cat si in declaratia ce i s-a luat ca parte vatamata a mentionat urmatoarele : "Recunosc ca in seara zilei de 19.11.2001 am lovit cu pumnul peste fata pe numitul Martin Ion, dupa ce mai intai acesta mi-a aplicat o lovitura de cutit in abdomen".
" . dupa ce am lovit cu pumnul pe numitul Martin Ion, acesta a cazut intr-un gardulet de la poarta numitei Navala Silvia. Garduletul era din sarma ghimpata."
"Anterior, nu am avut nici o discutie sau altercatie cu el".
4. Concluzii finale.
a). In raport cu aceasta stare de fapt, tinandu-se seama de circumstantele atenuante, de faptul ca nu are antecedente penale si de atitudinea sincera din cursul procesului, inculpatul Chiran Ionut, in baza art. 181 Cod penal, este condamnat la 3 luni inchisoare pentru infractiunea de vatamare corporala.
b).In ceea ce il priveste pe inculpatul Martin Ion, tinandu-se seama ca nu are antecedente penale, de faptul ca a fost lovit in altercatia avuta cu numitul Chiran Ionut de catre acesta, instanta il condamna la 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. "a" si "b" Cod penal pentru tentativa la infractiunea de omor calificat.
SPETA NR. 5
Dosarul nr. 588/2004 privind infractiunea de talharie
Scurt istoric.
In seara zilei de 03.03.2004, Cornea Marin, impreuna cu minorul Sava Marian, in urma intelegerii prealabile, a patruns in locuinta numitului Popa Alexandru, in varsta de 85 ani pentru a sustrage mai multe bunuri.
In acest scop, au patruns in interiorul locuintei in urma escaladarii unei ferestre, au intrerupt lumina electrica de la contoar si, profitand de intuneric au sustras un aparat de pikup, o oglinda de perete, un ceas de mana, un aparat de radio, un toporas, doua cutite si alte bunuri. Au mers apoi in camera unde dormea Popa Alexandru pentru a lua o lada din lemn, considerand ca acolo se afla banii victimei.
In momentul in care Cornea Marian si Sava Marian au observat ca Popa Alexandru s-a trezit si i-a vazut, minorul Sava Marian l-a amenintat ca daca striga dupa ajutor il omoara.
In continuare, Cornea Marian si Sava Marian au cautat bani sub salteaua patului, insa, negasind nimic s-au deplasat in alta camera.
La intrebarea victimei Popa Alexandru "Cine sunteti, taica?", minorul Sava Marian a imbrancit-o, timp in care cei doi au parasit locul faptei.
In urma sesizarii facuta de victima Popa Alexandru, organele de Politie s-au deplasat la locul faptei, constatand savarsirea infractiunii de talharie.
2. Date probatorii deduse din piesele dosarului.
Din declaratia data de Popa Alexandru rezulta urmatoarele : " . m-am trezit cu un individ in camera . am vrut sa ma ridic din pat, insa acel individ a venit la patul meu si m-a amenintat ca ma omoara daca chem ajutoare . mi-a spus sa stau linistit".
"Dupa plecarea persoanelor respective, am vrut sa aprind lumina in camera insa am constatat ca aceasta nu se mai aprindea".
"Ulterior, am constatat ca persoanele . au intrat pe fereastra unei camere dezafectate, care nu mai era locuibila . ".
" . am constatat lipsa mai multor bunuri".
Declaratia victimei Popa Alexandru este sustinuta de martora Macasoi Elena care afirma urmatoarele :
"In dimineata zilei de 04.03.2004, Popa Alexandru mi-a trimis vorba sa ma duc la locuinta sa, iar cand am ajuns . toata casa era rascolita".
"Popa Alexandru mi-a spus ca in noaptea zilei de 03/04.03.204 s-a trezit cu doi indivizi peste el"
In continuare, martorul Macasoi Vasile declara urmatoarele : " . un nepot al victimei Popa Alexandru a venit la mine acasa si mi-a spus ca a fost sparta casa acestuia"
Prin declaratiile date, martorii au mai aratat ca unul dintre cei doi barbati care intrasera in casa lui Popa Alexandru i-a pus cutitul la gat, amenintandu-l ca-l taie daca nu le da banii si ca in casa victimei toate lucrurile erau ravasite.
3. Atitudinea si pozitia invinuitului fata de fapta savarsita.
a).In ceea ce priveste invinuitii, acestia au recunoscut fapta comisa. Astfel, Cornea Marian a afirmat urmatoarele : "ne-am furisat in casa numitului Popa Alexandru cu intentia de a sustrage mai multe bunuri . am intrat in casa printr-o fereastra care nu avea geam."
" . in timp ce am intrat a doua oara in casa, victima s-a trezit si a inceput sa strige, intrebandu-ne cine suntem".
" . am luat bunurile si am plecat sa le impartim".
"Mentionez ca nu a fost ideea mea sa mergem la victima Popa Alexandru, ci ideea numitului Sava Marian care mi-a spus ca acesta ii datoreaza niste bani".
b).Sava Marian a declarat
urmatoarele : "Cornea Marian mi-a propus sa mergem
" . am intrat in casa pe fereastra, geamul fiind spart, eu primul, dupa mine intrand tot pe fereastra si Cornea Marian".
"Precizez ca nu i-am facut nimic partii vatamate, nici eu, nici invinuitul Cornea Marian".
"Dupa ce partea vatamata s-a luat dupa noi, am luat-o la fuga si am iesit in curte pe geamul pe care patrunsesem . Ulterior am patruns din nou in locuinta partii vatamate".
" . in momentul in care am vazut partea vatamata venind spre mine, am imbrancit-o pentru a putea iesi din curte".
4. Concluzii finale.
Desi inculpatii au sustinut ca lasarea lor in libertate nu prezinta pericol pentru ordinea publica, Tribunalul Judetului Giurgiu a apreciat ca aceasta sustinere este nefondata, raportat la pericolul deosebit al faptei, respectiv infractiunea de talharie si fata de periculozitatea inculpatilor, care profitand de lasarea intunericului, au patruns in locuinta partii vatamate, stiind ca pe timp de noapte activitatea infractionala poate fi dusa la bun sfarsit.
Deoarece inculpatii au interese contradictorii si, tinandu-se cont de faptul ca Sava Marian era minor in momentul savarsirii faptei, acestia au fost aparati de avocati diferiti.
Prin urmare, tinandu-se seama de gradul de pericol social al faptei, de scopul urmarit, de urmarea produsa precum si de conduita inculpatilor, instanta l-a condamnat pe Cornea Marian la 8 ani inchisoare si pe Sava Marian la 4 ani inchisoare cu suspendarea pedepsei sub supraveghere pe o durata de 6 ani, in conditiile stabilite de art. 82 Cod penal, ambii pentru infractiunea de talharie.
SPETA NR. 6
I. EXPUNEREA SPETEI
IN FAPT
Inculpatul L.T., in data de 15.05.2009, in jurul orelor 17.15, a venit in fuga din spatele partii vatamate T.R. si i-a smuls o geanta ce continea mai multe bunuri valori si inscrisuri din mana, in timp ce se afla pe strada la intersectia strazilor G-ral. Vasile Milea cu Splaiul Independentei, Sector 6, Bucuresti, dupa care a fugit intrand intr-un canal de termoficare. Valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 1.000 lei.
IN DREPT
Fapta savarsita si retinuta in sarcina inv. L.T. intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. si ped. de art. 211, alin 1- alin 2, lit. "c" din C.P.
LATURA CIVILA
Partea vatamata se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 1.000 lei
LATURA PENALA
La data de 15.05.2009, prin rezolutia organului de cercetare penala s-a dispus, in temeiul art. 228, alin 1 si alin 11 din C.p.p., inceperea urmaririi penale fata de invinuitul L.T., confirmata la data de 16.05.2009 prin rezolutia procurorului, in temeiul art. 228, alin. 31 din C.p.p.
La data de 16.05.2009, prin referatul organului de cercetare penala s-a propus, in temeiul art. 234 alin 1-2 din C.p.p., punerea in miscare a actiunii penale si luarea masurii arestarii preventive fata de invinuitul L.T.
La data de 16.05.2009, prin ordonanta procurorului s-a pus in miscare actiunea penala, in temeiul art.235 din C.p.p. fata de inculpatul L.T.
La data de 16.05.2009, prin referatul procurorului s-a propus in temeiul art. 236 din C.p.p. luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul L.T.
La data de 16.05.2009, prin incheiere Judecatoria Sectorului 6, a luat masura arestarii preventive pe o perioada de 29 zile, fata de inculpatul L.T. si a emis mandatul de arestare preventiva nr. D din 16.05.2009 pentru 29 de zile. Inculpatul nu a facut recurs.
La data de 23.05.2009, organul de cercetare penala, prin referatul de terminare a urmaririi penale propune, in temeiul art.258 C.p.p., emiterea rechizitoriului si sesizarea instantei de judecata, fata de inculpatul L.T., sub aspectul savarsirii infractiunii prev. Si ped. De art.211 alin 1- alin 2, lit. "c" din C.P.
La data de 20.05.2009, procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 prezinta inculpatului materialul de urmarire penala, intocmind proces-verbal in acest sens.
II. PRINCIPALELE DREPTURI CARE TREBUIE RESPECTATE CU OCAZIA CERCETARII UNEI PERSOANE
A. Libertatea persoanei
Potrivit dispozitiilor art. 23 din Costitutia Romaniei si a art. 5 din Codul de procedura penala, in tot cursul procesului penal libertatea persoanei este garantata.
Libertatea persoanei, invinuit sau inculpat, reprezinta starea fireasca in timpul procesului penal, masurile preventive, printre care si arestarea preventiva, fiind luate numai in caz de exceptie si fiind permise numai in cazurile si conditiile strict prevazute de lege.
B. Retinerea
Intre masurile privative de libertate,retinerea se inscrie ca fiind cea mai usoara,aceasta putand fi dispusa de catre organul de cercetare penala sau de catre procuror pe o durata de cel mult 24 ore.
CONDITII ce se cer a fi indeplinite CUMULATIV pentru luarea masurii (art.143 alin 1 si 2 C.p.p.) ( VEZI ART. 148 c.p.p)
Sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
Pentru fapta savarsita,legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata ori pedeapsa inchisorii;
Sa existe unul din cazurile prevazute de art. 148 C.p.p. sau infractiunea sa fie constatata flagrant oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoarea prev. de lege pentru fapta savarsita(art.143 alin 4 C.p.p.);
Invinuitul sau inculpatul sa fie ascultat numai in prezenta aparatorului.
Despre luarea acestei masuri, organul de cercetare penala este obligat sa-l incunostiinteze de indata pe procuror.
Potrivit disp. art.1371 persoanei retinute i se aduc de indata la cunostinta motivele retinerii.
Masura retinerii poate dura cel mult 24 ore. Din aceasta durata se deduce timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul Politiei (art.31 alin.1 lit.b din Legea 218/2001)
In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de catre organul de urmarire penala termenul de 24 ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei de retinere.
Potrivit art. 144 alin 2 C.p.p. masura retinerii se dispune prin ordonanta,in care trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care a inceput,iar in ordonanta de punere in libertate,ziua si orala care retinerea a incetat.
Cand organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, inainteaza procurorului, in primele 10 ore de la retinerea invinuitului, o data cu incunostiitarea la care se refera art 143 alin 2 C.p.p., un referat motivat. Inauntrul termenului de 24 ore, procurorul,daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive, procedeaza potrivit art 146 C.p.p. .
C. Arestarea preventiva
Conform alinineatului secund al art. 148 C.pr.pen., in cazurile prevazute la alin.1, lit. a-e, masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 4 ani.
Arestarea preventiva este cea mai grava dintre masurile preventive si consta in detinerea persoanei in spatii special amenajate si destinate. Prin aceasta masura invinuitul este impiedicat sa intreprinda anumite activitati care s-ar rasfrange negativ asupra desfasurarii procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia.
Arestarea preventiva poate fi dispusa numai daca sunt indeplinite cumulativ mai multe conditii generale:
- sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.
Daca prin proba se intelege orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la indentificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei (art. 63 alin.1 C.pr.pen), si a fost reglementata in textul de lege pentru interpretarea sa unitara, sintagma " indicii temeinice" era lasata la libera interpretare a organului judiciar.
Recent, legiuitorul, prin introducerea art. 68/1 in Codul de procedura penala, pentru o mai buna desfasurare a procesului penal, a inteles sa defineasca indiciile temeinice drept presupunerea rezonabila, rezultata din datele existente in cauza, ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta.
In ceea ce priveste notiunea de fapta prevazuta de legea penala, trebuie remarcat ca exista o diferenta clara intre aceasta si notiunea de infractiune, infractiunea fiind fapta prevazuta de legea penala care trebuie sa aiba anumite trasaturi esentiale pentru a fi infractiune (prezinta pericol social si este savarsita cu vinovatie).
- sa existe vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148 alin.1, lit.a-f:
a. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
a1. inculpatul a incalcat, cu rea credinta, masura obligarii de a nu parasii localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;
b. exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;
c. exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d. inculpatul savarseste cu intentie o noua infractiune;
e. exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
f. inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica;
Masura arestarii preventive poate fi luata, indiferent de faza procesului penal, numai de catre judecator.
Pentru garantarea regulilor de baza ale procesului penal trebuie sa existe anumite conditii de forma.
Astfel, o prima conditie este inceperea urmaririi penale, moment ce determina limita in timp a declansarii procesului penal precum si pozitia procesuala a participantilor, fixandu-le drepturile si obligatiile procesuale. Pentru arestarea inculpatului trebuie pusa in miscare actiunea penala.
O alta conditie a arestarii preventive este ascultarea invinuitului sau inculpatului, conditie necesara si in cazul arestarii invinuitului chiar daca art. 150 C.pr.pen. se refera numai la ascultarea inculpatului. Exceptia acestei conditii este situatia in care invinuitul sau inulpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in stare de retinere sau arestare preventiva (prev. de art.146 C.pr.pen. - arestarea invinuitului) si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului. In acest caz prezenta aparatorului invinuitului sau inculpatului este obligatorie.
Actul prin care se ia masura arestarii preventive este hotararea (incheiere motivata) instantei de judecata careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau al instantei corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere,locul unde s-a constatat savarsirea faptei penale ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
In codul de procedura penala sunt prevazute ca modalitati ale arestarii preventive arestarea invinuitului si arestarea inculpatului, in functie de faza procesului penal in care se dispune aceasta masura.
C.1. Arestarea preventiva a invinuitului
Arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale se poate dispune fata de persoana invinuita de savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala, atat timp cat nu a fost pusa in miscare actiunea penala.
Masura preventiva se dispune la propunerea scrisa si motivata a procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau efectueaza efectueaza urmarirea penala, propunere care trebuie sa fie precedata de ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului ales sau din oficiu.
Arestarea preventiva a invinuitului se dispune prin incheiere in care se specifica concret temeiurile care justifica luarea masurii si se fixeaza durata acesteia.
Judecatorul emite totodata si un mandat de arestare care trebuie sa cuprinda: instanta care a dispus luarea masurii arestarii, numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul invinuitului, aratarea faptei care formeaza obiectul invinuirii si denumirea infractiunii, numele si prenumele invinuitului, durata arestarii si semnatura judecatorului.
Arestarea preventiva a invinuitului nu poate depasi 10 zile.
Masura arestarii preventive a invinuitului poate fi luata si de catre instanta de judecata in situatia in care invinuitul savarseste o infractiune in cursul sedintei (art.299 C.pr.pen.). Presedintele constata aceasta fapta si identifica persoana in cauza, intocmind in acest sens un proces-verbal .In acest caz, instanta poate dispune arestarea preventiva iar presedintele emite un mandat de arestare invinuitului. Despre luarea acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta.
Invinuitul, procesul-verbal incheiat si mandatul de arestare preventiva este trimis de indata procurorului.
C.2 Arestarea preventiva a inculpatului
Arestarea preventiva a inculpatului este reglementata asemanator cu arestarea preventiva a invinuitului, diferentele constand in principal de faza procesului penal in care este luata ( dupa punerea in miscare a actiunii penale in cazul arestarii preventive a inculpatului ), durata arestarii si prelungirea acesteia.
Astfel, arestarea preventiva a inculpatului se face in baza unui mandat emis de catre judecator pentru o durata de maxim 30 de zile, din care se scade perioada in care acesta a fost retinut sau arestat.
Prelungirea arestarii se aproba motivat numai de catre instanta de judecata cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau au aparut temeiuri noi care sa o justifice.
Prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere,locul unde s-a constatat savarsirea faptei penale ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Prelungirea arestarii preventive se dispune pe baza propunerii motivate a organului care efecueaza urmarirea penala, propunere avizata de catre procurorul care exercita supravegherea si inaintata de acesta instantei competente cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii impreuna cu o adresa motivata.
La prelungirea arestarii preventive este obligatorie prezenta procurorului, a inculpatului si a aparatorului acestuia, fie el ales sau desemnat din oficiu. Daca inculpatul arestat nu poate fi adus in fata instantei, propunerea de prelungire a arestarii preventive va fi examinata in prezenta aparatorului acestuia, in lipsa sa solutia instantei fiind lovita de nulitate.
Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii preventive poate fi atacata cu recurs de catre procuror sau de catre inculpat.
Potrivit art.160a C.pr.pen., arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in cursul judecatii, prin incheiere, daca sunt intrunite conditiile necesare pentru arestarea inculpatului in faza de urmarire penala.
Arestarea preventiva a inculpatului in cursul judecatii nu poate depasi 60 de zile si poate fi mentinuta daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau au aparut temeiuri noi care sa o justifice.
D Drepturile si obligatiile procesuale ale invinuitului sau inculpatului
a. sa fie asistat de un aparator ales sau numit din oficiu in tot cursul urmaririi penale si al judecatii (art. 24 alin. 2 Constitutia Romaniei si art. 70 alin. 2 C. proc. pen.);
b. in favoarea sa opereaza prezumtia de nevinovatie (art. 23 alin. 8 Constitutia Romaniei, art. 52 si 66 din C. proc. pen.);
c. inainte de a fi ascultat sa i se aduca la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei si incadrarea juridica a acesteia (art. 70 alin. 2 C. proc. pen.);
d. dreptul de a nu face nicio declaratie (art. 70 alin. 2 C. proc. pen.);
e. de a propune probe si de a cere administrarea lor (art. 67 alin.1 C. proc. pen.);
f. nu poate fi constrans pentru a da declaratii (art. 68 alin.1 C. proc. pen.);
g. de a-si formula declaratia asa cum doreste, putand reveni asupra ei cu completari, rectificari sau precizari (art.73 alin.1 si 4 C. proc. pen.);
h. de a cere recuzarea persoanei care efectueaza cercetarea penala (art.48 lit. b-i; art.49 alin.2 si art. 53 C. proc. pen.).
Obligatiile
a. sa se prezinte la locul, ziua si ora indicate in citatia trimisa de organul care l-a chemat, sau in mandatul de aducere;
b. sa anunte in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal, pentru a putea fi citat la noua adresa (art. 70 alin. 4 C. proc. pen.).
In speta expusa, asistenta juridica fiind obligatorie, invinuitul/inculpatul fiind cercetat in stare de retinere si arestare preventiva, i s-a asigurat de catre organele judiciare aparator din oficiu, invinuitul/inculpatul nu a avut un aparator ales.
III. STRUCTURA REFERATULUI
DE TERMINARE A URMARIRII PENALE
Referatul de terminare a urmaririi penale constituie actul intocmit de organul de cercetare al politiei judiciare in cuprinsul caruia sunt prezentate, intr-o forma sintetica, activitatile desfasurate pentru aflarea adevarului in cauza, cu referire la fapte, persoane si incadrare juridica si consemneaza rezultatul la care s-a ajuns in urma cercetarilor efectuate. Referatul de terminare a urmaririi penale se intocmeste dupa ce organul de cercetare al politiei judiciare apreciaza ca a administrat toate probele necesare in cauza si numai in cazurile in care sunt probe care conduc la concluzia ca invinuitul sau inculpatul urmeaza a fi tras la raspundere penala.
Inainte de a redacta referatul de terminare a urmaririi, organul de cercetare al politiei judiciare va proceda la reanalizarea probelor si mijloacelor de proba administrate in cauza, in aceasta etapa preliminara dosarul fiind pregatit in vederea inaintarii catre parchet.
La intocmirea referatului de terminare a urmarii penale vor fi avute in vedere urmatoarelor aspecte:
a) structura logica si coerenta a expunerii;
b) mod sintetic de redactare, folosind un limbaj juridic specific, clar si concis, fara termeni cu incarcatura emotionala;
c) concluziile exprimate de organul de cercetare al politiei judiciare sa fie sustinute de materialul probator administrat in cauza;
d) in cuprinsul referatului vor fi reflectate, in mod obiectiv, atat probele care il incrimineaza pe invinuit/inculpat, cat si cele in favoarea acestuia;
e) pasaje relevante din declaratiile persoanelor audiate pot fi mentionate in cuprinsul referatului pentru a argumenta intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii.
Referatul de terminare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda:
a) partea introductiva;
b) partea descriptiva;
c) date suplimentare;
d) propunerile formulate de organul de cercetare al politiei judiciare;
e) partile si persoanele ce urmeaza a fi citate in instanta.
In cuprinsul partii introductive vor fi mentionate urmatoarele:
a) data si locul intocmirii;
b) gradul, numele, prenumele, unitatea de politie, precum si formatiunea din care face parte cel care intocmeste referatul;
c) numarul dosarului de urmarire penala si numarul unic atribuit de unitatea de parchet care exercita supravegherea urmarii penale;
d) data si ora rezolutiei de incepere a urmaririi penale, numarul si data rezolutiei de confirmare a inceperii urmaririi penale;numele si prenumele invinuitilor/inculpatilor, in ordinea determinata de gravitatea faptelor comise si forma de participatie la savarsirea faptei (autor, instigator, complice);
e) incadrarea juridica a faptei, asa cum a fost retinuta in rezolutia de incepere a urmaririi penale in sarcina fiecarui invinuit;
f) data punerii in miscare a actiunii penale, numele si prenumele inculpatului si incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a pus in miscare actiunea penala, data dispunerii masurilor preventive, felul acestora, precum si organul judiciar care le-a dispus, atunci cand este cazul.
In partea descriptiva vor fi prezentate aspectele care rezulta din continutul sesizarii, circuitul dosarului penal, analiza detaliata a faptelor si probelor administrate in legatura cu savarsirea acestora, avandu-se in vedere urmatoarele elemente:
a) data si numarul de inregistrare a sesizarii si continutul pe scurt al acesteia;
b) mentiuni privind circuitul dosarului (conexare, declinarea competentei, disjungerea cauzei, trecere la alt organ de cercetare, reluarea urmaririi penale, restituirea dosarului penal de catre procuror sau de catre instanta de judecata etc.);
c) locul, data ori intervalul de timp in care a fost comisa fapta. Cand s-au savarsit mai multe fapte intr-un interval de timp, descrierea lor se va face in ordine cronologica;
d) persoana sau persoanele care au savarsit fapta in calitate de autor, coautor, instigator, complice;
e) descrierea completa a modalitatii / modalitatilor de savarsire a faptei;
f) mijloacele, instrumentele si metodele folosite la comiterea faptei;
g) scopul sau mobilul pentru care a fost savarsita fapta;
h) rezultatul produs si legatura de cauzalitate dintre acesta si fapta savarsita;
i) existenta circumstantelor agravante sau atenuante;
j) imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii.
Totodata, se va mentiona valoarea pagubei produse prin savarsirea infractiunii si daca persoana vatamata s-a constituit parte civila in contra invinuitului sau inculpatului si persoanei responsabile civilmente.
In finalul partii descriptive se va mentiona incadrarea juridica a faptei, asa cum rezulta in urma administrarii probatoriului, indicandu-se pentru fiecare invinuit/inculpat in parte urmatoarele:
a) denumirea infractiunii, articolul si, dupa caz, alineatul, punctul, litera si teza, precum si actul normativ in care este incriminata fapta. La incadrarea juridica se va tine seama daca fapta a fost savarsita in forma tentativei sau in forma continuata, de forma de participatie, concursul de infractiuni sau starea de recidiva, precum si de existenta unei legi penale mai favorabile, cazuri in care se va face aplicarea articolelor corespunzatoare din Codul Penal.
b) argumentarea incadrarii juridice a faptei prin corelarea elementelor constitutive ale infractiunii cu elementele situatiei de fapt. Se va avea in vedere obiectul material si subiectii infractiunii (daca sunt sau nu calificati), latura obiectiva (elementul material, urmarea imediata, legatura de cauzalitate), latura subiectiva, formele si modalitatile de comitere a infractiunii;
c) pentru argumentarea incadrarii juridice pot fi invocate solutii ale instantelor de judecata (recomandam deciziile pronuntate de I.C.C.J.) in spete similare sau interpretari ale doctrinei penale.
d) in cazul in care din cuprinsul materialului probator existent in cauza rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale, prevazute de art. 10 alin. 1 C. pr. pen., se va argumenta in mod corespunzator propunerea care urmeaza a fi formulata la finalul referatului.
Dupa incadrarea juridica a faptei, vor fi enumerate mijloacele de proba administrate in cursul urmaririi penale, atat in acuzare, cat si in aparare, cu mentionarea filelor din dosar.
Se vor face mentiuni referitoare la datele suplimentare, prevazute de art. 260 C. pr. pen., care privesc urmatoarele:
a) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la acestea in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla;
b) masurile asiguratorii privind reparatiile civile, executarea pedepsei amenzii sau confiscarea speciala, luate in cursul urmaririi penale;
c) cheltuielile judiciare.
Cu privire la mijloacele materiale de proba, organul de cercetare al politiei judiciare va face o enumerare si o descriere pe scurt a acestora, precizand: locul sau persoana de la care au fost ridicate, procesul verbal de fixare procesuala, precum si mentiunea referitoare la predarea acestora persoanelor carora le apartin, depunerea la institutiile de specialitate, predarea la camera de corpuri delicte sau anexarea la dosarul cauzei.
Pentru bunurile anterior mentionate, in mod obligatoriu, la finalul referatului vor fi formulate propuneri de confiscare speciala sau de restituire persoanelor carora le apartin, in cazul in care nu au fost restituite in cursul urmaririi penale.
Prezentarea masurilor asiguratorii va face referire la: ordonanta prin care a fost dispusa masura asiguratorie, procesul verbal prin care a fost aplicata masura asiguratorie, descrierea bunurilor indisponibilizate, valoarea aproximativa a acestora si locul unde au fost depuse conform art. 165 C. pr. pen.;
Se vor mentiona, in masura in care este posibil, documentele justificative referitoare la efectuarea cheltuielilor judiciare, cu privire la care se vor avea in vedere cheltuielile facute de organele de cercetare al politiei judiciare si de alte organe, pentru:
a) chemarea prin serviciile postale, telefon sau fax a partilor din proces, a martorilor, expertilor, interpretilor si altor persoane;
b) plata in cazurile si conditiile prevazute de lege a sumelor de bani cuvenite martorilor, expertilor si interpretilor;
c) efectuarea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor;
d) ridicarea si conservarea mijloacelor materiale de proba, inclusiv costul filmelor, copertelor, suportului magnetic sau optic pe care au fost fixate, substantelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.;
e) efectuarea fotografiilor judiciare si a inregistrarilor audio-video;
f) deplasarile efectuate in interesul rezolvarii cauzelor: costul cazarii, al diurnei, al transportului;
g) plata onorariilor aparatorilor din oficiu;
h) hartia, imprimatele si alte materiale ce compun dosarele penale;
i) alte activitati efectuate in desfasurarea urmaririi penale care au necesitat plati din fondurile bugetare.
In functie de situatia concreta, vor fi mentionate in continuare alte date referitoare la obiectul cauzei sau la persoana invinuitului/inculpatului, dupa cum urmeaza:
a) schimbarea incadrarii juridice, extinderea cercetarilor si punerea in miscare a actiunii penale;
b) masurile preventive, indicandu-se categoria masurii de preventie, numarul si data actului prin care a fost dispusa, organul care a dispus masura, perioada pentru care a fost dispusa, precum si eventualele prelungiri;
c) caracterizarea invinuitului sau inculpatului, care va cuprinde mentiuni referitoare la antecedentele penale, atitudinea si comportamentul acestuia inainte, in timpul si dupa savarsirea faptelor, rezultand din prezentarea in fata autoritatilor, inlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor, contributia adusa la aflarea adevarului in cauza si recunoasterea faptelor cu privire la care este cercetat, eforturile depuse pentru recuperarea prejudiciului etc.
Propunerea de trimitere in judecata a invinuitului/inculpatului trebuie sa cuprinda:
a) temeiul legal al inaintarii dosarului catre unitatea de parchet pentru a dispune conform art. 262 C. pr. pen
b) datele de identificare ale persoanei pentru care se face propunerea de trimitere in judecata, specificandu-se numele si prenumele invinuitului/inculpatului, prenumele parintilor, data si locul nasterii, domiciliul, seria si numarul actului de identitate, CNP-ul, cetatenia, studiile, profesia, ocupatia, locul de munca, situatia militara, starea civila, numarul copiilor minori, antecedentele penale, respectiv denumirea societatii, sediul social, nationalitatea, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului, codul de identificare fiscala, mentiuni referitoare la starea de insolventa;
c) ultima incadrare juridica a faptelor care urmeaza a fi retinuta in sarcina invinuitului/inculpatului pentru care se face propunerea de trimitere in judecata;
Pentru solutionarea cauzei sub toate aspectele, organele de cerecetare ale politiei judiciare vor face, in functie de situatiile rezultate in urma cercetarilor, si alte propuneri privind:
a) schimbarea incadrarii juridice a faptei savarsite de catre invinuit sau inculpat, in temeiul art. 238 C. pr. pen;
b) scoaterea de sub urmarire penala, incetarea sau neinceperea urmaririi penale, in temeiul art. 249 C. pr. pen., art. 242 - art. 246 C .pr. pen., respectiv art. 228 alin. (4) C. pr. pen., cu indicarea cazului corespunzator prevazut la art. 10 alin. (1) C. pr. pen
c) disjungerea cauzei cu privire la anumite fapte sau persoane, in vederea continuarii si definitivarii cercetarilor, in temeiul art. 203 alin. (3) C. pr. pen. rap. la art. 38 C. pr. pen. comb. cu art. 45 alin. (1) C. pr. pen
d) confiscarea speciala a bunurilor ridicate in cursul urmaririi penale si trecerea acestora in proprietatea privata a statului, in temeiul art. 203 alin. (3) C. pr. pen. rap. la art. 118 C. pen si art. 3 alin. (1) din OUG nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului;
e) restituirea obiectelor si inscrisurilor predate sau ridicate in urma perchezitiei, precum si a lucrurilor care fac obiectul sechestrului in temeiul art. 203 alin. (3) C. pr. pen. rap. la art. 109 alin. 4 si 5 C. pr. pen., respectiv art. 169 C. pr. pen.;
f) desfiintarea totala sau partiala a unui inscris, in temeiul art. 203 alin. (3) C. pr. pen. rap. la art. 14 alin. 3 lit. a) C. pr. pen.;
g) prelevarea probelor biologice de la persoanele fata de care s-a propus emiterea rechizitoriului pentru una dintre infractiunile prevazute in anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, in temeiul art. 203 alin. (3) C. pr. pen. cu aplic. art. 7 alin. 1 din lege;
h) orice alte propuneri formulate in virtutea rolului activ al organului de urmarire penala.
La finalul referatului de terminare a urmaririi penale vor fi mentionate partile si persoanele ce urmeaza a fi citate de instanta de judecata, indicandu-se:
a) numele si prenumele invinuitului/inculpatului, domiciliul sau adresa unde locuieste acesta ori datele de identificare, in cazul persoanei juridice;
b) numele si prenumele partii responsabile civilmente, domiciliul sau adresa unde locuieste aceasta ori datele de identificare, in cazul persoanei juridice;
c) numele si prenumele partii vatamate/partii civile, domiciliul sau adresa unde locuieste aceasta ori datele de identificare, in cazul persoanei juridice;
d) numele si prenumele martorilor, domiciliul sau adresa unde locuiesc acestia.
Referatul de terminare a urmaririi penale va fi semnat, la sfarsit, de organul de cercetare al politiei judiciare care l-a intocmit.
CONCLUZII FINALE
Abordand tema complexa a culegerii de informatii cu privire la fapta savarsita in vederea descoperirii faptuitorului, se desprind urmatoarele idei :
a) ancheta judiciara desfasurata de organul de urmarire penala trebuie sa se bazeze exclusiv pe respectarea reglementarilor existente in vigoare;
b) anchetatorul trebuie sa dea dovada de corectitudine, rabdare, atentie, perspicacitate si intelegere pe de o parte, si pe de alta parte trebuie sa fie capabil sa evite acele deformari profesionale care pot influenta negativ cercetarile;
c) pentru determinarea comportamentului simulat al invinuitului este important ca anchetatorul sa detina cunostinte de psihologie;
d) probele existente trebuie sa fie administrate astfel incat sa conduca la elucidarea nelamuririlor privind fapta ilicita si la stabilirea vinovatiei faptuitorului;
e) procedeele de audiere a invinuitului trebuie sa fie stabilite in functie de caracteristicile cauzei si de particularitatile psihice ale persoanei audiate;
f) in incercarea de a descoperi adevarul si de a infaptui actul de justitie este important ca anchetatorul sa valorifice elementele psihologice din declaratiile invinuitului;
g) doar avand o pregatire corespunzatoare si acces la cele mai noi tactici de determinare a invinuitului de a marturisi, anchetatorul va avea capacitatea de a se folosi de avantajele pe care i le confera statutul sau si de a preintampina obstacolele in descoperirea adevarului.
BIBLIOGRAFIE CONSULTATIVA
1.Voinea Maria Psihologie-Sociologie Juridica, Editura Silvi, Bucuresti, 1999.
2.Mitrofan N., Noi puncte de vedere privind etiologia psiho-sociala a deviantei la
femei. M.I. Buletinul penitenciarelor Nr. 3-4/1985
3.Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T., Psihologie judiciara, Casa de Editura Sansa
SRL, Bucuresti, 1992
4.
Schanberg S., The rape trial in
5. Dershowitz A., Taking Liberties. A decade of hard cases, bad lows and burn raps,
Chicago: Contemporare Books, 1988
6. Ioan Oancea, Probleme de criminologie, Ed. All, Bucuresti, 1994
7. Mina Minovici, Tratat complet de medicina legala, Socec, Bucuresti, 1990
8. Klauss
P., Deberry M., Timorts A., BJS buletin: The crime of rape,
D.C.:
9. F.B.I., 1988, folosit de Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T., Op. cit.
10. Nistoreanu Gheorghe, Paun C., Criminologie, Ed. Didactica si pedagogica RA,
Bucuresti, 1985
11.Bogdan T. si colaboratorii, Comportamentul uman in procesul judiciar, MI.
Serviciul editorial si cinematografic
12. Thio A., Deviant behavior, Harper Collins Publishers, 1988
13. Sorin M. Radulescu, Anomie devianta si patologie sociala, Ed. Hyperion XXL,
Bucuresti, 1991
14. Sorin M. Radulescu, Dan Banciu, Introducere in sociologia delicventei juvenile,
Editura Medicala, Bucuresti, 1990
15. M. Zlate, Introducere in psihologie, Casa de Editura si presa Sansa' SRL,
Bucuresti, 1994
16. Virgil Dragomirescu, Psihologia comportamentului deviant, Ed. stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1976
17. Tiberiu Bogdan, Probleme de psihologie judiciara, Ed. stiintifica, 1973
18. Emilian Stanciu, Introducere in criminologia generala, Ed. Carro, Bucuresti, 1994
19. Vasile V. Stanciu, Les droit de la victime, Press Universitaries de France, Paris,
1985
20. Ph. Robert, Les comptes du Crime, Paris, Ed. Le Sycomore, 1995
21.
Criminological research conference,
22. Lerner R., Some Remarks On The Main Problems of Victimology, in Sociological
Abstracts, 1973, december, suppl. nr. 38
23. Karmen A., Crime Victims. An Introduction to Victimology, Brooks/Cole Publishing
Company, Pacific Grave, California, 1990
24. Mendelsohn B., La victimologie et les besoins de la societe actuelle, in Sociologic
abstracts, 1973, suppl. nr. 38
25. Galaway
B., Hudson J., (Eds), Perspectives on Crime Victims:
Mosby, 1981
26. Brodsky
S.H., Psychologists in the Criminal Justice System,
Press, Urban, Chicago,
27. Gibbs
P.J., Martin T.W., Status Integration and Suicide,
28. Douglas
D.J., The Social Meanings of Suicide,
University Press, 1967
29. Jacobs J., A Phenomenological Study of Suicide Notes, in Social Problems, 15,
Summer, 1967
30.
Durkheim E., Suicide,
31. Bigner
J.J., Parent-Child Relations, Macmillan Publisching Company,
1989
32. Martin B., Parentchild relations, in Harowitz F. (Ed.), Review of child development
esearch, vol. 4,
33. Green
K.H.H., Medieval Civilisation in
Press, 1971
34. Fattah E., Toward a criminological classification of victims, in International
Criminal Police Review 209, 1967
35. Lamborn L., Toward a victim orientation in criminal theory, in Rudgers Law
Review, 22; 1968
36. Sheley
J., Understanding crime: Concepts, issues, decision,
37. Schafer
S., Victimology, Reston Publ. Comp. Reston.,
38. Timrots A., Rand M., BJS special report: Violent crime by strangers and non-
strangers,
39. Amir M., Nelson S., The Hitc-Hike Victim of Rape, SA 1973
40. Butoi T., Tratat universitar de psihologie judiciara, Ed. Phobos, Bucuresti,2003.
41. Butoi T.,Interogatoriul, Psihologia confruntarii in procesul judiciar, Ed. Pinguin Book, Bucuresti, 2004.
42. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1994.
43. Butoi T., Criminali in serie - psihologia crimei, Ed. Phobos, Bucuresti, 2003.
44. Butoi T., Victimologie, perspectiva psihologiei victimale asupra cuplului penal victima-agresor, Ed. Pinguin Book, Bucuresti, 2004.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
| Documente similare: |
Cauta document |