Factori de risc victimali

Factori de risc victimali

Preocuparile actuale privind studierea rolului si locului victimei in cadrul complicatului angrenaj infractional manifesta o tendinta vadita spre multi si interdisciplinaritate, precum si catre finalizarea acestor cautari prin recomandari si masuri practice de natura sa asigre o cat mai buna protectie a victimelor potentiale ale infractiunilor. Concluziile de ordin teoretic se coreleaza din ce in ce mai mult cu cele desprinse din activitatea organelor judiciare, cristalizandu-se intr-o orientare pragmatica, care vizeaza identificarea si punerea in aplicare a unor instrumente practice de influentare, indrumare si dirijare a comportamentelor victimale.

In acest context, cercetarea diverselor comportamente victimale este corelata in mod necesar cu studierea cauzelor care le determina sau favorizeaza, cu scopul ca actiunea sociala de aparare a victimelor sa se axeze pe ingradirea efectului acestora chiar pe eliminarea lor.

Studiile efectuate evidentiaza la capitolul cauze nivelul redus de cultura si educatie a unor victime ale infractiunilor de violenta (circa 65% cu scoala elementara sau numai cateva clase), mentinerea in constiinta lor a unor mentalitati si conceptii retrograde si, pe acest fond, gradul scazut de socializare, de integrare in ansamblul raporturilor sociale.

Asa, de exemplu, un studiu efectuat asupra cazurilor de aceasta natura care s-au consumat in anul 1981 a evidentiat unele constatari si concluzii cu reala semnificatie victimologica, dupa cum urmeaza:

a) un procent insemnat dintre victimele acestor infractiuni s-au aflat sub influenta bine marcata a consumului de bauturi alcoolice (peste 50%), procentul autorilor care au actionat sub acelasi impuls fiind de 76%;

b) frecventa locurilor si mediilor in care s-au inregistrat aceste infractiuni este de 7,3% pentru localurile de alimentatie publica sau zona imediat invecinata a acestora si de 47,4% in cazul locuintelor iar 10,4% pe camp sau in alte locuri mai putin circulate;

c) intr-un numar relativ mare de cazuri, victimele se aflau in relatii conflictuale anterioare cu faptuitorii, iar de cele mai multe ori (in 65,2% din cazuri) conflictele s-ar ivit in mod spontan - uneori imprevizibil - din motive minore, adesea intre rude sau cunoscuti, indeosebi pe fondul consumului excesiv de bauturi alcoolice.

Intr-un procent semnificativ de cazuri victimele au avut o 'contributie' la savarsirea faptelor prin atitudinea lor provocatoare ori prin comportamentul recalcitrant sau cel putin imprudent ori usuratic; nu putine au fost cazurile cand insesi victimele au inceput agresiunea-verbala sau fizica- uneori fiind inarmate cu cutite pe care le-au folosit la amenintare sau chiar la lovire; in alte cazuri, comportamentul usuratic al unor tinere sau tinuta lor vestimentara 'provocatoare' au constituit imboldul initial al savarsirii unor infractiuni cu violenta.

Cele mai reprezentative aspecte ale comportamentului imprudent sau usuratic se refera la urmatoarele situatii:

a) acceptarea de catre victime a unor relatii ocazionale cu persoane necunoscute sau dubioase sub aspect comportamental, care ofera bunuri si servicii, solicita gazduire sau cumpararea de bauturi alcoolice ori alte produse, precum si acceptarea cu usurinta, de catre unele tinere, a unor invitatii la distractii, la domiciliul barbatilor etc.

b) publicitatea pe care unele victime o fac - de multe ori neprevazand riscurile - cu privire la situatia lor materiala buna rezultand din spusele ori din afisarea unui nivel bun de trai, ca detin la domiciliu sume de bani mai mari, bijuterii sau alte valori.

Alta conditie favorizatoare savarsirii infractiunilor cu violenta - care nu este imputabila insa victimelor - priveste 'slabiciunea' biologica a acestora, exprimata in gradul redus de discernamant si slaba capacitate de aparare, datorate varstelor extreme (copii sau batrani) ori unor boli.

Tot printre conditiile favorizatoare s-a mentinut situatia speciala a unor persoane, de regula mai in varsta, sau lasate singure in case sau locuri izolate si care nu-si asigura intotdeauna un grad minim de securitate personala a locuintei.

De asemenea, pot fi considerate ca prezentand un grad mai ridicat de victimizare persoanele care duc un mod de viata parazitara, nu au o locuinta statornica, nici surse permanente si sigure de castig si care, prin forta lucrurilor, realizeaza mereu contacte ocazionale, frecventeaza locuri sau medii rau famate si au un comportament neloial, irascibil, recalcitrant sau chiar provocator, determinat uneori de conditiile limita in care vietuiesc.

Unele dintre conditiile mentionate, singure sau in comuniunea lor fireasca, au un rol de favorizare a savarsirii infractiunilor cu violenta, gafandu-se pe existenta anumitor mentalitati inapoiate pe care victimele le au cu privire la unele institutii sau valori sociale, ca: justitia, familia, proprietatea, viata, demnitatea, sanatatea sau integritatea corporala a semenilor.

Dintre conditiile care conditioneaza si favorizeaza savarsirea infractiunilor, in general, si a celor prin violenta, in special, consumul excesiv de alcool joaca un rol deosebit, atat sub aspectul frecventei actelor antisociale comise sub influenta lui, cat si al gradului de periculozitate sociala, ajungand adeseori pana la omoruri.

O alta conditie favorizatoare, frecvent intalnita in cazul infractiunilor de violenta, se refera la starile conflictuale persistente sau aparute spontan cu putin timp inainte de savarsirea actului infractional. Asa cum s-a mai aratat, starile conflictuale ne ofera un tablou diversificat de motivatii si au o durata variabila: de la cele aparute spontan la cele care angajeaza uneori mai multe generatii.   Cazuistica infractiunilor comise prin violenta releva faptul ca adeseori in asemenea situatii se combina mai multe conditii care favorizeaza savarsirea acestora. Cel mai frecvent se conjuga starea de ebrietate in care se afla autorii si victimele cu diversele conflicte aparute spontan si cu comportamente provocatoare din partea victimelor.