Administratia publica locala in romania

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN ROMANIA

Cuprins:

1. Principiile organizarii administratiei publice locale

2. Consiliul local

3. Primarul

4. Consiliul judetean

5. Prefectul

6. Test

7. Bibliografie specifica

Obiectivele unitatii de invatare

Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa:

=> detaliati principiile organizarii administratiei publice locale

=> identificati autoritatile locale deliberative si executive

=> deprindeti cunostinte minime despre consiliu local, primar, consiliu judetean si prefect

=> identificati actele si atributiile acestor autoritati

1. Principiile organizarii administratiei publice locale

Constitutia dedica administratiei publice locale patru articole, respectiv art. 120 - 123.

Potrivit art. 120 din Constitutie, "administratia publica din unitatile administrativ - teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice."

De asemenea, Legea nr. 215/2001 completeaza aceste principii, adaugand principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor, in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locala poate fi definita ca fiind dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice.

Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Principiul descentralizarii presupune existenta unor persoane publice locale, desemnate de comunitate, care au atributii proprii ce se reflecta direct in gestionarea si administrarea activitatilor comunitatii. Notiunea de descentralizare deriva din cea de autonomie locala.

Principiul deconcentrarii este, in realitate, o forma a centralizarii, constand in recunoasterea agentilor statului, repartizati pe intreg teritoriul tarii, a unei anumite puteri de decizie.

2. Consiliul local

Constituirea consiliului local

Art. 121 alin. 1 din Constitutie arata ca "Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt consiliile locale si primarii alesi, in conditiile legii."

Legea nr. 215/2001 defineste consiliul local ca fiind autoritatea deliberativa la nivel local, in timp ce primarul este considerat autoritatea executiva.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Numarul membrilor fiecariu consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, raportat la populatia comunei sau orasului. Un consiliu local poate fi format din minimul 9 membri, pentru o localitate cu populatie de pana la 1.500 de locuitori si din maximum 41 de membri, pentru colectivitatile locale in care populatia depaseste 400.000 de locuitori.

Pentru a fi ales consilier, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii de eligibilitate:

sa aiba calitatea de alegator;

sa aiba varsta de cel putin 23 de ani;

sa aiba domiciliul in respectiva comuna sau in respectivul oras;

sa nu aiba functia de magistrat (judecator sau procuror) sau sa nu fie militar activ ori alt functionar caruia ii este interzisa, potrivit art. 40 alin. (3) din Constitutie, asocierea in partide politice.

In cazul candidatilor independenti, legea mai solicita suplimentar si conditia listei sustinatorilor.

In urma revizuirii Constitutiei in 2003, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc conditiile legii vor avea dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile publice locale.

In 20 de zile de la data la care au avut loc alegerile pentru desemnarea consiliului local se va tine si sedinta de constituire, care se va convoca de catre prefect. La sedinta de constituire pot praticipa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul.

Pentru a fi legal constituita, la aceasta sedinta trebuie sa participe cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, prefectul mai convoaca inca o data sedinta de constituire.

Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Validarea mandatelor de consilieri locali se face de catre o comisie de validare, aleasa prin vot deschis dintre membrii consiliului, pe intreaga durata a mandatului. Comisia de validare va fi alcatuita din 3 - 5 consilieri. Aceasta comisie va examina legalitatea alegerii fiecarui consilier, propunand validarea sau invalidarea mandatului sau. Validarea sau invalidarea mandatelor se face in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei mandat se supune validarii nu poate lua parte la vot.

Cei interesati pot ataca la instanta de contencios administrativ hotararea de validare sau de invalidare a mandatelor in termen de 5 zile. Termenul curge fie de la adoptarea hotararii, pentru aceia care au fost prezenti la sedinta, fie de la comunicare, pentru cei ce au absentat. Instanta de contencios administrativ se va pronunta in termen de 30 de zile.

Dupa ce s-a parcurs procedura de validare a mandatelor, consilierii ai caror mandate au fost validate vor depune juramantul de credinta prevazut de art. 34 din Legea nr. 215/2001.

Consiliul local va fi declarat legal constituit dupa ce s-au validat mandatele si au depus juramantul cel putin doua treimi din numarul membrilor. Dupa acest moment, consilierii in functie vor alege din randul lor un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.

Atributiile consiliului local

Din coroborarea dispozitiilor constitutionale cu privire la consiliul local reiese ca un astfel de consiliu poate avea atributii in orice domeniu sau sector de activitate, daca nu exista o interdictie expresa a legii.

In mod expres, atributii consiliului local sunt stabilite de art. 38 alin. 2 din Legea nr. 215/2001.

Daca ar fi sa se clasifice atributiile consiliului local, acestea s-ar imparti dupa cum urmeaza:

a) atributii care vizeaza constituirea altor autoritati ale autonomiei locale, ce nu pot fi delegate;

b) atributii de organizare interna;

c) atributii de dezvoltare in perspectiva a localitatii;

d) atributii de prestare a serviciilor publice uzuale;

e) atributii de integrare si cooperare pe plan intern si extern.

Astfel, consiliul local are in concret urmatoarele atributii principale:

a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii si stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;

b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;

c) avizeaza sau aproba, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera;

d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale;

e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;

g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local;

h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau orasului;

i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

k) analizeaza si aproba, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;

m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;

n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;

o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;

q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila;

r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;

s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;

t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;

u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;

v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei sau al orasului;

x) hotaraste, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;

y) hotaraste, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

z) sprijina activitatea cultelor religioase;

w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa.

Functionarea consiliului local

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi numai prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului.

Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie, legea precizand ca prezenta la sedinte este obligatorie. Sedintele sunt publice, cu exceptia cazurilor in care se decide, cu majoritate de voturi, sedinta secreta, iar dezbaterile se consemneaza intr-un proces - verbal semnat de presedinte si de secretar, care se depune intr-un dosar special al sedintei.

Ordinea de zi se aproba de consiliu, la propunerea celui care a cerut intrunirea, iar modificarea acesteia "se poate face numai pentru problele urgente si numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti." (art. 44 din Legea nr. 215/2001)

La inceputul fiecarei sedinte, secretarul prezinta procesul verbal al sedintei anterioare si il supune aprobarii consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste continutul procesului - verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara.

Legea cere ca problemele inscrise pe ordinea de zi sa fie dezbatute numai insotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, raport care trebuie redactat in termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului. De asemenea, art. 45 din Legea nr 215/2001 conditioneaza dezbaterea problemelor inscrise pe ordinea de zi de avizul comisiei de specialitate a consiliului.

Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocieera sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta intotdeuna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme, primarul poate propune consultarea cetatenilor, prin referendum.

Lucrarile sedintei se desfasoara in limba romana, limba oficiala a statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedinte se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana.

Actele si raspunderea consiliului local

In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii, administrarea domeniului public sau privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.

Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie.

De asemenea, legea prevede posibilitatea consiliului local de a stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret, cu precizarea ca hotararile cu caracter individual cu privire la persoane trebuie sa fie luate intotdeauna prin vot secret, exceptiile de la aceasta regula trebuind sa fie prevazute de lege.

Legea prevede o serie de incompatibilitati, stabilind ca anumiti consilieri, in anumite situatii, trebuie sa se abtina de la deliberare si votare.

Astfel, potrivit textului legal, nu poate lua parte la deliberarea si adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local. In cazul nerespectarii acestei dispozitii, sanctiunea care va interveni va consta in nulitatea de drept a hotararii, nulitatea putand fi constatata de instanta de contencios administrativ. Actiunea in constatarea nulitatii va putea fi introdusa de orice persoana interesata.

Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce sedinta de consiliu si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care presedintele de sedinta lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3 - 5 consilieri.

Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.

Hotararile consiliului local sunt acte administrative. Legea stabileste o distinctie in ceea ce priveste momentul intrarii lor in vigoare, dupa cum acestea au caracter normativ sau individual.

Potrivit art. 50 din lege, hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale de catre prefect.

In ceea ce priveste raspunderea consilierilor si a consiliului local, dupa ce se prevede expres ca, in exercitarea mandatului, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale, se stabileste raspunderea solidara a consilierilor pentru activitatea consiliului local din care fac parte, sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.

Pentru a se cunoaste cu exactitate situatia consilierilor care au votat o hotarare, legea dispune expres obligatia consemnarii in procesul - verbal al sedintei consiliului local, a rezultatului votului si, la cererea consilierilor, a votului nominal.

Aceasta este rezolvarea legala a problemei raspunderii membrilor organelor de conducere colectiva, fiind consacrata implicit lipsa de raspundere a persoanei care a absentat sau a celei care a votat impotriva.

De asemenea, sanctiunea suspendarii mandatului de consilier in cazul declansarii urmaririi penale a acestuia a fost transformata in actuala forma a Legii administratiei publice locale dintr-o posibilitate aflata la indemana prefectului, intr-o obligatie a acestuia. Astfel, consilierul arestat preventiv va fi suspendat din functie prin ordin al prefectului.

Rezulta deci ca suspendarea mandatului de consilier intervine de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Aceasta dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei, iar in cazul in care consilierul este gasit nevinovat, el va avea dreptul la despagubiri.

Formele raspunderii consilierilor locali sunt urmatoarele:

a.   raspunderea administrativ - disciplinara, constand fie in declararea vacanta a locului de consilier, fie in suspendarea din functie, fie in alte sanctiuni prevazute in Regulamentul de functionare a consiliului;

b.   raspunderea administrativ - patrimoniala ce consta in repararea prejudiciului cauzat printr-un act administrativ;

c.   raspunderea penala.

In ceea ce priveste sanctiunea dizolvarii consiliului local, potrivit art. 57 din Lege, consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mul 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.

Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dinrte consilieri la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. In acest caz, procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda execuatrea masurii de dizolvare.

De asemenea, dizolvarea consiliului local poate interveni de drept in cazul in care acesta nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu adopta in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situataia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti.

Dizolvarea de drept a consiliului local se constata prin ordin al prefectului, care va propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, care este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.

Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele situatii :

demisie;

incompatibilitate;

schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;

condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate ;

punerea sub interdictie judecatoreasca ;

pierderea drepturilor electorale ;

deces.

3. Primarul

Primarul reprezinta o functie traditionala in administratia publica locala atat in Europa cat si pe alte continente, de exemplu in America.

Legislatia actuala a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca si consiliului local si cel judetean, direct de catre membri comunitatii locale, indiferent daca este vorba despre mediul rural sau urban.

Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, "comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet au cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Vicepirmarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri."

Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei. Dupa validare, primarul depune in fata consiliului local, juramantul de credinta, iar daca refuza este considerat demisionat de drept.

Invalidarea alegerii primarului se pronunta numai in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala.

Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios administrativ. Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile.

Din aceste dispozitii nou introduse rezulta urmatoarele aspecte:

actiunea in contencios apartine doar celui interesat, adica persoanei fizice care a candidat si a carei alegere a fost invalidata sau, dupa caz, partidului politic pe lista caruia a candidat;

competenta de solutionare a fondului apartine sectiei de contencios administrativ a tribunalului, care are obligatia sa se pronunte in termen de 30 de zile, iar solutia data de instanta de fond este supusa recursului, potrivit dreptului comun al contenciosului administrativ.

Potrivit legii, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratei publice locale, pe care il conduce si il controleaza.

Sarcinile pe care le aduce la indeplinire primarul sunt urmatoarele:

1. de reprezentare;
2. de executiv al consiliului local;
3. de sef al administratiei locale si al aparatului.

In ceea ce priveste atributiile primarului, acestea pot fi clasificate in cinci categorii:

1. atributii privind asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;
2. atributii privind aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local;
3. atributii in domeniul economic si financiar;
4. atributii in domeniile social, cultural, stiintific si urbanistic;
5. atributii in domeniul organizatoric.

In concret, atributiile primarului sunt:

a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;  

b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;

d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;

e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

f) exercita functia de ordonator principal de credite;

g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;

h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;

i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;

j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;

l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;

m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii;

o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;

p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;

q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;

r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;

s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;

t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;

u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;

v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;

x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;

y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

In ceea ce priveste delegarea de atributii ale primarului, el poate delega numai anumite atributii, dar niciodata totalitatea atributiilor care compun functia publica pe care acesta o exercita.

In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate.

Actele administrative cu caracter normativ ale primarului vor produce efecte dupa ce vor fi aduse la cunostinta cetatenilor prin formele consacrate legislativ, respectiv prin publicare in Monitorul Oficial al judetului, publicare in presa locala sau afisare in locuri special amenajate. Actele administrative individuale se comunica celor interesati si produc efecte din momentul comunicarii.

Ca si in cazul hotararilor consiliului local, dispozitiile primarului cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales, putand fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

Mandatul primarului inceteaza de drept in unul din urmatoarele cazuri:

demisie;

incompatibilitate;

schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ - teritoriala;

imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazului in care este suspendat in conditiile legii;

cand alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;

in cazul de condamnare prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;

in cazul punerii sub interdictie judecatoreasca; in cazul pierderii drepturilor electorale;

deces.

De asemenea, mandatul primarului inceteaza de drept atunci cand, in exercitarea atributiilor sale, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ, intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrtaiv prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.

In toate aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului.

Legea nr. 215/2001 aduce o ca o posibiliate noua de incetare a mandatului primarului, inlaturarea acestuia pe calea referendumului local. Aceasta posibilitate deriva din principiul simetriei juridice, potrivit cu care primarul a fost ales de catre colectivitatea locala si tot acesta poate decide prin referendum incetarea mandatului.

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens, prefectului, de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta, a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexecutarii atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.

Legea prevede in detaliu procedura de consultare a colectivitatii locale, referendumul fiind considerat valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unul din numaarul total al locuitorilor cu drept de vot si s-au pronuntat in favoarea incetaarii mandatului primarului cel putin jumatate plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.

Suspendarea mandatului primarului intervine de drept numai in cazul arestarii sale preventive. Noua lege nu mai lasa la latitudinea prefectului daca il suspenda sau nu pe primar din functie in acest caz, ci prefectul este obligat la aceasta.

Masura arestarii preventive se comunica de indata, de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului. Suspendarea dureaza pana la incetarea arestarii preventive, iar daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri.

4. Consiliul judetean

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivelul judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

In ceea ce priveste alegerea consiliul judetean, art. 122 alin. 2 din Constitutie se rezuma la a preciza ca acesta este ales si functioneaza in conditiile legii.

Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001, consiliul judetean este compus din consiliei alesi prin vot universal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in functie de populatia judetului, existenta la 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, variind intre 31 de consileri pentru o populatie de pana la 350.000 locuitori si 37 de consilieri pentru o populatie de peste 650.000 de locuitori.

La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator dispozitiile din lege privitoare la constituirea consiliului local, cu precizarea ca initiativa pentru hotararea de constatare a incetarii de drept a mandatului de consilier apartine presedintelui consiliului judetean.

In ceea ce priveste atributiile consiliului judetean trebuie avut in vedere ca o parte dintre ele sunt similare cu cele ale consiliului local, altele se aseamana cu cele ale primarului iar restul atributiilor sunt proprii consiliului judetean.

Atributiile consiliului judetean sunt urmatoarele:

a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;

b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;

c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;

e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii;

f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;

g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;

h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;

i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale;

j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate;

k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;

l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii;

m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii;

n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;

o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;

p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;

q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;

r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;

s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;

t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice;

u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.

In ceea ce priveste functionarea consiliului judetean, mandatul acestuia este de patru ani si poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa. Mandatul se exercita de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.

Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui consiliului judetean. El se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate.

Pentru ca o sedinta a consiliului local sa se desfasoare in conditii legale, este necesara prezenta majoritatii consilierilor in functie.

In exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile se semneaza de presedinte sau in lipsa acestuia de vicepresedinte si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul general al judetului.

Legea prevede conditiile dizolvarii de drept a consiliului judetean, in cazul in care acesta nu se intruneste timp de sase luni consecutive sau nu a adoptat, in trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarare. Consiliul judetean se dizolva si in cazul in care numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti. Situatiile de dizolvare se comunica prefectului prin grija secretarului general al judetului. Prefectul, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si prpune guvernului organizarea de noi alegeri.

Conducerea consiliului judetean este asigurata de un presedinte si doi vicepresedinti, alesi dintre membrii sai, pe toata durata mandatului, cu votul secret al majoritatii consilierilor aflati in functie.

Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata perioada exercitarii mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii. Presedintele raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.

Atributiile presedintelui consiliului judetean se clasifica dupa cum urmeaza :

a. atributii in raporturile cu consiliul judetean si aparatul de specialitate al acestuia;

b. atributii economico-financiare ;

c. atributii in raporturile cu alte structuri ale administratiei publice locale.

In concret, atributii presedintelui consiliul judetean sunt urmatoarele:

a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative;

b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;

c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a lucrarilor consiliului judetean;

d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia;

e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora;

f) conduce sedintele consiliului judetean;

g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean;

h) exercita functia de ordonator principal de credite;

i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in conditiile si la termenele prevazute de lege;

j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;

k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor consiliului;

m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;

n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;

o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase;

p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile administratiei publice locale, comunale si orasenesti, la solicitarea acestora;

q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului.

In exercitarea atributiilor sale prevazute de lege, presedintele consiliului judetean emite ca dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau au fost comunicate persoanelor interesate.

Pentru toate motivele expuse anterior, trebuie aratat ca Legea 215/2001 adauga inca o autoritate administratiei publice locale in persoana presedintelui consiliului judetean, alaturi de cele prevazute expres de Constitutie.

Prefectul

Potrivit art. 123 din Constitutie, prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel judetean, insa din interpretarea de ansamblu a normei constitutionale rezulta urmatoarele calitati ale prefectului:

a.  reprezentant al Guvernului;

b. sef al serviciilor statului din judet (municipiul Bucuresti);

c.  autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale.

Art. 123 din Constitutia Romaniei, revizuita si republicata, prevede ca Guvernul va numi un prefect in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti, acesta fiind reprezentantul Guvernului pe plan local. Alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca atributiile prefectului se vor stabili prin lege organica.

Initial, Legea nr. 215/2001 avea un capitol destinat institutiei prefectului, dar dispozitiile acestei legi au fost abrogate prin intrarea in vigoare a Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului.

Noua reglementare creeaza un sistem modern al managementului sectorului public, prin cresterea rolului institutiei prefectului.

Prefectul, ca si subprefectul, fac parte din categoria inaltilor functionari publici.

Numirea prefectului se face de Guvern, care reprezentant al acestuia pe plan local, numirea fiind facuta la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor. In art. 4 din lege se precizeaza ca activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei, eficientei, responsabilitatii, orientarii catre cetateni, conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe din administratia publica centrala din unitatea administrativ - teritoriala fiind de atributul si competenta prefectului.

Prefectul realizeaza exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului, sau poate delega prin ordin ca acestea sa se realizeze de o alta persoana pe care o reprezinta.

Prefectul este ordonator de credite, activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, avand buget propriu care se elaboreaza si executa in conditiile legii.

Pentru a ocupa functia de prefect, respectiv subprefect, persoana trebuie sa aiba varsta de cel putin 30 de ani pentru prefect si, respectiv, 27 de ani pentru subprefect, studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect si 3 ani pentru functia de subprefect, sa fi absolvit programe de formare si perfectionare, sa fi dobandit titlul de doctor in stiinte juridice sau administrative sau sa fi exercitat cel putin un mandat compet de parlamentar.

Legea prevede si cazurile de incetare a functiei de prefect sau subprefect, intre care art. 11 metioneaza:

demisia;

imposibilitatea de a-si indeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutiv;

nerespectarea prevderilor art. 17 si 22 alin. 1 si 3 din lege;

condamnarea definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;

pierderea drepturilor electorale;

punerea sub interdictie judecatoreasca in conditiile legii;

destituirea;

obtinerea calificativului "nesatisfacator";

deces.

Incetarea de drept a exercitarii functiei de prefect sau subprefect se dispune de Ministerul Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului, respectiv Primului Ministru, numirea altor persoane.

In Capitolul II intitulat "Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor" se stipuleaza ca prefectii in functie formeaza corpul prefectilor, iar subprefectii in functie, coprul subprefectilor. Evidenta membrilor corpului prefectilor si a celui subprefectilor este tinuta de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Capitolul III reglementeaza drepturile si indatoririle membrilor Corpului prefectilor, precum si ale membrilor Corpului subprefectilor.

Un capitol important este cel ce prevede atributiile prefectului, dupa cum urmeaza:

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

   b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

   c) conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

   d) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

   e) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

   f) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;

   g) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;

   h) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

   i) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

   j) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

   k) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe;

   l) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

   m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.

Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern, dupa cum poate face propuneri in conditiile legii, pentru numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlate organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ - teritoriale.

In art. 123 alin. 4 din Constitutie si art. 26 din lege este prevazuta o alta contributie importanta, posibilitatea de ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, daca le apreciaza ca fiind nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul astfel atacat este supendat de drept. Aceasta prerogativa a prefectului poarta denumirea de tutela administrativa.

De asemenea, prefectul numeste in functie, prin ordin, secretarul unitatii administrativ - teritoriale si al subdiviziunilor municipiilor, in urma promovarii concursului organizat potrivit legii, sau dispune sanctionarea disciplinara a acestuia, cu exceptia secretarului general al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale prefectilor se face de catre o comisie constituita in conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata.

Pentru indeplinirea atributiilor ce ii sunt conferite de lege, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, acestea trebuind comunicate si aduse la cunostinta prin publicare.

Pentru exercitarea atributiilor stabilite de lege, prefectul dispune de un aparat propiu de specialitate pe care il conduce.

TEST

Exemple de subiecte de sinteza

1. Enumerati principiile organizarii administratiei publice locale in Romania.

2. Ce acte emit autoritatile publice locale? Prezentati, pe scurt, regimul juridic al fiecarui tip de act.

3. Care sunt autoritatile deliberative si care sunt cele consultative la nivelul administratiei publice locale?

4. Enumerati 5 categorii de atributii ale consiliului local, primarului, consiliului judetean si prefectului.

Care sunt formele de raspundere ale autoritatilor publice locale?

6. care este in prezent rolul prefectului la nivel local, conform legislatiei aplicabile.

Exemplu test tip grila

Tutela administrativa reprezinta:

a. obligatia prefectului de a comunica Guvernului tot ce se intampla la nivelul judetului

b. dreptul prefectului de a ataca in contencios administrativ actele provenind de la autoritatile locale pe care le considera ilegale?

c. dreptul primarului de a se consulta cu prefectul atunci cand considera de cuviinta?

Bibliografie selectiva

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2002

Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2004

Verginia Vedinas, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006